GALERIE FOTO: Astăzi, creștinii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Este hramul Catedralei din Focșani, unde va sluji chiar ÎPS Ciprian

0
715

Astăzi, creștinii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, cea care din fragedă pruncie a ales să-și dedice viața cinstirii lui Dumnezeu. Cu acest prilej, am stat de vorbă cu preotul Florentin Răuță, parohul Catedralei „Sfânta Cuvioasă Parascheva‟ din Focșani, pentru a afla mai multe despre viața pământească a Sfintei, dar și despre modul în care creștinii ortodocși se raportează la această zi de mare sărbătoare. Este pentru al doilea an consecutiv în care oamenii sunt nevoiți să respecte restricțiile impuse de pandemia de COVID-19, astfel că slujba de hram a Catedralei din Focșani se va supune condițiilor pandemice. Anul viitor, de mărțișor, se vor împlini 25 de ani de când preotul vrâncean Florentin Răuță slujește Biserica Mântuitorului Hristos. De 15 ani, pr. Florentin Răuță slujește la Catedrala din Focșani, asta după ce în primii ani de activitate duhovnicească, a păstorit sufletele credincioșilor din parohia Paltin.

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva, de la naștere până la moartea trupească

Povestea Sfintei Cuvioase Parascheva începe să fie scrisă în prima parte a secolului al XI-lea, când aceasta vine pe lume într-un sat numit Epivata, (n.r. astăzi Boiados), pe malul Mării Marmara. Atât fratele sfintei, Eftimie, care ajunge episcop, cât și Sfânta Cuvioasă Parascheva au fost crescuți de părinți cu frică de Dumnezeu și cu iubire față de lucrarea Lui. „Se afla pe la vârsta de 10 ani, în biserica satului natal, când, ascultând textul Sfintei Evanghelii, aude Cuvântul Mântuitorului Hristos din Evanghelia Sa: «De voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-mi urmeze mie». Urmând îndemnul Mântuitorului, la vârsta fragedă a copilăriei, Sfânta Parascheva împarte averea care i se cuvenea săracilor, lasă toate cele lumii acesteia și pleacă în Constantinopol, acolo unde a petrecut cinci ani în biserica Născătoarei de Dumnezeu. Ulterior, arzând de dorul de a merge pe urmele Mântuitorului Hristos și a sfinților săi ucenici și apostoli, Sfânta Cuvioasă Parascheva pleacă în sfânta cetate a Ierusalimului, după care își îndrepată pașii la o mănăstire din pustiul Iordanului. La vârsta de aproximativ 25 de ani, Sfintei îi apare în vis un înger care îi spune că trebuie să se întoarcă în satul natal, astfel încât să-și dea sufletul în mâinile Mântuitorului pe care l-a slujit în scurta sa viață pământească și trupul să-l dea țărânei din care a fost luată. Așa se face că, întorcându-se în jurul vârstei de 25 de ani, în Epivata, Cuvioasa este uitată de localnici și este primită ca o străină. Trecând la cele veșnice, este îngropată ca o străină‟, povestește pr. Florentin Răuță.

Oamenii aveau să afle cine este de fapt „această străină‟ în momentul în care, vrând să îngroape trupul unui marinar adus de valurile mării la țărm, descoperă moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva „răspândind bun miros și având un aspect plăcut Lui Dumnezeu‟. Cu toate acestea, oamenii nu au realizat în totalitate că au fost martorii unei minuni și au ales să îngroape trupul marinarului alături de Sfintele moaște. Însă ceva avea să schimbe această situație pentru totdeauna. „Unui creștin cu viață curată, pe nume Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă șezând pe un scaun împărătesc, care i-a poruncit atât lui, cât și unei alte creștine care a avut aceeași viziune, să mute moaștele de lângă corpul cel stricat al marinarului. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dezgropate și așezate la loc de cinste în Biserica «Sfinții Apostoli Petru și Pavel» din Epivata natală‟, mai spune pr. Florentin Răuță.

Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva ar fi fost aduse, în trecere, și la Focșani

În decursul anilor, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în mai multe locuri din lume. De reținut că, prin rânduială dumnezeiască, sfintele moaște au luat drumul țărilor ortodoxe, „întâi la Belgrad, unde au rămas 120 de ani, după aceea în altă țară ortodoxă, întorcându-se din nou la Constantinopol, în jurul anului 1521, unde au rămas preț de mai bine de 100 de ani. Moaștele ajung în Țara Moldovei, la Iași, în timpul păstoririi Învățatului Mitropolit al Moldovei, Sfântul IerarhVarlaam, canonizat recent cu data de prăznuire la 30 august în fiecare an. Moaștele au rămas doar în țara Moldovei, cu  o scurtă peregrinare în perioada celui de-al Doilea Război Mondial când, din cauza frontului și ocupației Iașiului, moaștele au fost duse spre a fi protejate în Țara Românească‟, precizează pr. Florentin Răuță.

Cu toate că nu se cunosc date exacte, se pare că moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, care acum se află în Catedrala Mitropolitană din Iași, ar fi trecut și prin Focșani, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. „Prinosârdia Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei, moaștele au fost aduse la Iași în anul 1641, la Biserica «Sfinții Trei Ierarhi», monument UNESCO de mare valoare culturală și artistică. Sfânta Cuvioasă Parascheva se bucură de o aleasă evlavie în rândul credincoșilor dat fiind faptul că  în întreaga lume ortodoxă sunt nenumărate biserici închinate cinstirii și pomenirii Preacuvioasei. În imediata vecinătate a catedralei în care ne aflăm astăzi, a existat, în Focșanii Moldovei, o biserică închinată Sfintei Preacuvioase Parascheva, întâi o biserică din lemn, după care o biserică din zid. Biserica din lemn are o dată necunoscută, însă biserica din zid a fost ridicată în vremea domnitorului Alexandru Dabija Voievod. Era una dintre bisericile reprezentative ale Focșaniului, având o arhitectură impresionantă cu o broderie frumoasă la exterior. Tot aici a funcționat vreme îndelungată, și mai ales în perioada interbelică, o vestită școală de dascăli sau cântăreți bisericești, unii dintre ei fiind și astăzi în viață. Cei care urmau această școală, puteau oricând să-i învețe pe credincioșii parohiei în care activau, dreapta și adevărata credință, mărturisită de sfânta noastră biserică ortodoxă strămoșească. Biserica aceasta a dăinuit până în 1977, când autoritățile comuniste ale vremii, prevalându-se de cutremurul din 4 martie 1977, au dărâmat lăcașul lui Dumnezeu. Cred că a fost singura biserică din Focșani care nu a scăpat de tăvălugul buldozerelor comuniste‟, spune, cu tristețe, preotul.

În zorii anului 2000, „la o aruncătură de piatră de locul vechiului amplasament‟, avea să ia naștere catedrala de astăzi. Preotul Florentin Răuță povestește că în decursul celor aproape 20 de ani care s-au scurs de atunci, pentru ca zidurile înălțate în centrul Focșaniului să prindă conturul Catedralei „Sfintei Cuvioase Parascheva‟, a fost nevoie de mult efort fizic și suport financiar. În momentul de față, catedrala este într-un amplu proces de pictare. Într-una din părțile fostei centrale termice, au fost amenajate grupuri sanitare moderne atât pentru femei, bărbați și persoane cu dizabilități, cât și pentru clerici. În vecinătatea catedralei se află și ansamblul clopotniță și sediul administrativ al parohiei, catedrala beneficiind de asemenea de un spațiu exterior generos.

Minunile moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva

Se spune că în seara celei de-a doua zi de Crăciun a anului 1888, un incendiu a cuprins locul în care erau așezate moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, însă Dumnezeu a avut grijă ca acestea să rămâne neatinse. „Pe timpul iernii, moaștele erau mutate în curtea mănăstirii «Trei Ierarhi» din Iași, într-un loc special amenajat. Din neatenție, într-una dintre seri un călugăr a uitat o lumânare aprinsă într-un sfeșnic din lemn. Peste noapte, sfeșnicul a ars, flacăra a cuprins și baldachinul din lemn în care erau moaștele. În dimineața zilei de de 27 decembrie 1888, autoritățile politice și bisericești aveau să constate că, deși au fost în pericol, moaștele au dormit pe pat de jăratec o noapte întreagă fără să fie atinse de foc. În procesele verbale întocmite la acea vreme este consemnat faptul că doar perna de sub capul Sfintei era un pic afumată, în rest, moaștele nu erau atinse de foc. Aceasta este condiția sfântului, transformă viața omului și-i dăruiește puteri nebănuite. Pe vremea când eram student la Facultatea de Teologie din Iași, mi-a fost dat să văd și să aud cum credincioșii veneau la moaște și mulțumeau Sfintei Cuvioase Parascheva pentru darurile, binecuvântările și binefacerile din viața lor‟, povestește pr. Florentin Răuță.

În vremea foametei din 1947, cauzată de seceta din anul precedent, Patriarhul Teoctist Arăpașu a fost rânduit de mitropolitul Moldovei din vremea aceea, să iasă în procesiune cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. „Am mărturii personale de la oamenii din satele Moldovei care l-au văzut pe Arhimandritul Teoctist purtând în procesiune racla cu moaștele Sfitnei Cuvioase Parascheva, și Dumnezeu slobozea nori de ploaie peste locurile prin care trecea‟, mai adaugă preotul. La loc de cinste, în Catedrala din Focșani, este așezată o raclă cu veșmântul Sfintei Parascheva, fiind vorba despre o donație primită din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.

„Avem pregătite 400 de pachete cu alimente pentru credincioși‟

Un număr de 400 de pachete cu alimente au fost pregătite pentru enoriașii care vor participa astăzi la slujba de hram a Catedralei „Sfânta Cuvioasă Parascheva‟ din Focșani, iar pr. Florentin Răuță face apel la calm și răbdare, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Slujba va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, însoțit de câțiva consilieri de la centrul eparhial, de slujitorii catedralei, într-un număr restrâns, din cauza restricțiilor Covid. „Slujba va începe ca de obicei, pe la orele 08:00 cu Utrenia, urmată, în jur de ora 09:30 cu Sfânta și dumnezeiasca Liturghie Arhierească, la finalul căreia se va oficia o slujbă de pomenire pentru ctitorii care au trecut în țara de peste veac, pentru că numai așa ne cinstim înaintașii, aducându-ne aminte de memoria lor și având în minte cuvintele Sfântului Apostol Pavel care spune: «Cinstiți pe mai-marii voștrii care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința». Ajutați de membrii consiliului și comitetului parohial, de credincioșii parohiei și de unii oameni de bine din urbea focșăneană, am pregătit pelerinilor închinători un număr de 400 de pachete cu alimente ce vor fi împărțite la sfârșitul Sfintei Liturghii, în condiții de mare siguranță în ceea ce privește sănătatea credincioșilor participanți la hramul catedralei‟, a mai precizat pr. Florentin Răuță.

Aducând în discuție pelerinajul de la Iași, pr. Florentin Răuță spune că în acest fel creștinii ortodocși practicanți îl cinstesc pe Dumnezeu prin sfinții săi: „Noi, credincioșii, ne exprimăm de fiecare dată opinia că un anumit sfânt este făcător de minuni. În fapt, făcătorul de minuni este Dumnezeu, Cel care s-a deschis și se deschide spre oamenii bine-plăcuți Lui. De aceea spunem că: «Cine este Dumnezeu, mare ca Dumnezeul nostru? Tu ești, Dumnezeul care faci minuni», și de aceea Dumnezeu este minunat întru sfinții Săi. Harul lui Dumnezeu lucrează prin aleșii lui și de aceea, Dumnezeu îi preaslăvește pe ei arătându-ne fiecăruia posibilitatea de a dobândi nimbul sfințeniei, după o viață plăcută lui Dumnezeu, după o viață trăită în curăție, în rugăciune și în faptă bună‟.

Cât despre practica atingerii diverselor obiecte personale de raclele moaștelor, preotul vrâncean spune că își are originea încă din zorii creștinismului, când credincioșii se atingeau de veșmintele sfinților apostoli și spuneau că „trecând pe lângă apostoli, măcar umbra lui Pavel umbrindu-i, le va aduce împlinirea sfintelor lor rugăciuni și le va dărui tot binele de la Dumnezeu. De aceea s-a perpetuat această tradiție și se știe că omul atingându-se de icoane, care sunt purtătoare de har, de obiecte sfinte, dobândește de la Dumnezeu sfințenia vieții sale. Am observat că și la oraș, dar mai ales în mediul rural, credincioșii se ating de veșmintele preotului și acolo unde credința este autentică, când soția preotului este mai în vârstă, se ating chiar și de soția acestuia, considerând că simpla atingere de soția preotului, care viețuiește în comuniune cu preotul care poartă pecetea darului Sfântului Duh primit la hirotonie, dobândesc de la Dumnezeu har și ajutor în viața lor plină de smerenie, rugăciune și dragoste creștinească‟.

Traversăm vremuri tulburi în care frica a câștigat tot mai mult teren în inimile oamenilor, motiv pentru care credința rămâne singura speranță. „Cinstirea sfinților lui Dumnezeu, și mai cu seamă a Sfintei Maicii Noastre Cuvioase Parascheva, făcătoarea de minuni, le va dărui credincioșilor noștri, iubitori de Dumnezeu și cinstitori de sfinți, nădejdi înnoite și sporite spre binele comun al tuturor, Amin!‟, a conchis preotul Florentin Răuță.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here