20 iulie – Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene. Aeronavele vor survola „Municipiul Focșani și principalele obiective din Județul Vrancea”

0
395

Ziua de 20 iulie este adânc înrădăcinată în conștiința aviatorilor și istoria Aviației Române. Încă de la nașterea armei aerului, personalul aeronauticii din țara noastră a ales să-și sărbătorească ziua la această dată, odată cu marea sărbătoare a ridicării la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

Istoria aeronauticii, cu o vârstă relativ tânără, comparativ cu cea a armelor seculare, este tumultoasă și bogată în fapte excepționale. Practic, nu există domeniu al dezvoltării aeronauticii mondiale fără aportul de pionierat al românilor și României.

Principale repere ale evoluției aeronauticii din țara noastră au fost următoarele:

Încă în anul 1891, la Bucureşti şi Turtucaia, s-au executat primele ascensiuni cu balonul în cadrul manevrelor armatei, având în nacelă un ofiţer, iar 2 ani mai târziu, în 1893, s-a înfiinţat prima subunitate de aerostaţie militară, în anul 1913 fiind înfiinţată prima companie de aerostaţie din Armata Română;

– În epoca tatonărilor din anii 1903-1906, Traian Vuia, prin ştiinţa, munca, meşteşugul şi curajul său a conceput şi încercat maşina sa zburătoare, a realizat primul zbor mecanic din lume, înscriind numele său la temelia aviaţiei, în rândul celor mai vestiţi zburători şi făuritori de aripi;

Nemuritorul Vlaicu, unul dintre cei dintâi români care s-au ridicat de la pământ, a conceput, construit şi zburat pe avionul său, la 17 iunie 1910, pe câmpul de instrucție de la Cotroceni, rezolvând integral problema zborului. Acest prim zbor este apreciat drept momentul înființării Aviației Militare în România. În toamna anului 1910, inginerul Aurel Vlaicu a executat și prima misiune aeriană militară de legătură în țara noastră;

– Tot în anul 1910, Henri Coandă a inventat, realizat şi încercat în zbor primul avion reactiv din lume;

Avocatul Cerchez, până în vara anului 1910 a amenajat la Chitila un adevărat complex aeronautic, primii piloţi militari învăţând să zboare pe aerodromul înfiinţat de acesta şi pe aparate construite în ţară, în atelierele sale proprii.Un an mai târziu, la 9 iulie 1911, la școala de zbor de la Chitila a fost brevetat primul militar român pe avionul biplan FARMAN III, sublocotenentul Ștefan Protopopescu;

La 1 aprilie 1912 a fost înfiinţată la Cotroceni prima Şcoala de Pilotaj Militar din România, una dintre primele din lume, unde au prins aripi primii cutezători aviatori militari, la 7/20 iunie 1912, locotenentul Gheorghe Caranda deschizând cu viaţa lui, listă sacrificiilor în slujba aripilor româneşti, „escadrila din ceruri” a aviaţiei militare înregimentându-şi primul pilot;

– Prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 20 aprilie 1913, a intrat în vigoare, începând cu data de 1 aprilie 1913, prima Lege de organizare a Aeronauticii Militare din România;

– În vara anului 1913, Aeronautica Română a participat la prima mare confruntare militară europeană a secolului XX, cel de-Al Doilea Război Balcanic;

– prin Decizia ministerială nr. 305 din 10/23 august 1915 a fost constituit Corpul aerian roman, prima unitate de luptă a Aeronauticii Române;

– în anii de eroism și jertfă, 1916-1919, Aeronautica Militară Română a participat laRăzboiul de Întregire a României;

– În anul 1924 a fost constituit Inspectoratul General al Aeronauticii, iar în anul 1930 grupurile de aviaţie şi cel de aerostaţie au fost dezvoltate la nivelul de flotile aeriene, organizate pe mai multe grupuri aeriene ;

– Noul sistem de învăţământ aeronautic a fost constituit prin sancţionarea de regele Ferdinand I al României a Înaltului Decret Regal nr. 3761 din 10 noiembrie 1924prin care, începând cu data de 1 noiembrie 1924, au fost înfiinţate Şcolile pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din Aeronautica Română;

– Prin Legea de organizare a Aeronautii Militare din 5 mai 1932, a fost creat Subsecretariatul de Stat al Aerului, care conducea şi administra în mod unitar toate mijloacele aeriene naţionale.

– Prin Decretul Lege nr. 2620 din 14 noiembrie 1936, a fost promulgatăLegea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aerului şi Marinei;

La 22 iunie 1941, Gruparea Aeriană de Luptă, dislocată pe terenurile de zbor din Poarta Focșanilor și Ținutul Buzău, a declanșat operațiile aeriene pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Până la 9 mai 1945, Aeronautica Regală Română a participat la Războiul de Reîntregire Națională;

– În contextul restructurărilor de după război, a început epurarea aviației prin îndepărtarea, persecutarea și aruncarea în lagărele staliniste a eroilor aviatori participanți la Campania din Est.

– În luna septembrie 1956, a fost creat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, structură ce avea să funcţioneze în această formulă până în anul 1977, când a fost creat Comandamentul Aviaţiei Militare;

– În anii de început ai deceniului nouă, 1981-1982, s-a desfăşurat epopeea Grupului de Aviaţie Român „SIRIUS” în Angola, care a constituit şi prima misiune externă a Armatei Române după cel de-Al Doilea Război Mondial;

– La 30 noiembrie 1993 a fost constituit Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene a Teritoriului, redenumit, în anul 2000, Statul Major al Foţelor Aeriene.

În timp de pace, Forţelor Aeriene Române sunt destinate să asigure menţinerea integrităţii spaţiului aerian naţional şi protejarea unor obiective vitale împotriva atacurilor aeriene, misiunile fiind realizate prin funcţiile de supraveghere şi poliţie aeriană.

În timp de criză şi război, Forţele Aeriene îşi amplifică potenţialul combativ pentru apărarea populaţiei şi obiectivelor vitale împotriva atacurilor aeriene, potenţarea acţiunilor de luptă ale celorlalte categorii de forţe armate, provocând pierderi decisive forţelor aeriene, terestre şi navale inamice, precum şi realizarea unei situaţii aeriene favorabile.

Misiunile încredinţate sunt realizate de subsistemul de forţe care cuprinde ansamblul structurilor specializate de aviaţie, apărare aeriană cu baza la sol și supraveghere aeriană, pregătite în orice moment să acţioneze eficient, potrivit posibilităţilor specifice de întrebuinţare în luptă.

Tradiţia celor peste 100 de ani de existenţă a Aeronauticii Militare Române este onorantă şi trebuie să constituie un element de mândrie pentru fiecare român, oriunde s-ar afla, iar valoarea Sa a făcut ca România, în războaiele sale, să beneficieze de un potenţial aerian credibil, Forţele Aeriene Române înregistrând victorii de răsunet, dar și pierderi dureroase, însă nu au fost scoase niciodată din luptă, în marile conflictele la care au luat parte.

-În anii 1913-1915, aviatorii l-au asimilat pe Sfântul Ilie drept patronul lor spiritual, pe care l-au asociat cu zborul, fiindcă s-a ridicat la Cer într-un car de foc;

Ziua de 20 iulie a fost sărbătorită ca Zi a ATop of Formviației Române aproape de la înființarea armei, în toată perioada interbelică și în vremurile Războiului de Reîntregire Națională, până în anul 1947, anul abdicării Regelui Mihai I;

– Ulterior, în perioada comunistă, a fost aleasă, în anul 1953, ca zi a aviației,ziua de 5 septembrie, care marca triumful inginerului Aurel Vlaicu din acea zi a anului 1910, cu avionul Vlaicu I, în confrunatrea oferită de un miting aerian cu un Farman III, licență franceză, pilotat de M. Molla, instructorul Școlii de la Chitila și principele George Valentin Bibescu, care zbura pe un avion franțuzesc Blériot, Vlaicu, prin zborul său măiastru, fiind câștigător (Decretul Marii Adunări Naţionale nr. 309 publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale nr. 27 din 29 august 1953 privind instituirea Zilei Forţelor Aeriene Militare ale Republicii Populare Române şi a Zilei Marinei Militare a Republicii Populare Române);

– Din 1960, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 203 din 14 iunie 1960, Ziua Aviației a fost sărbătorită în a treia duminică a lunii iunie, ca recunoaștere a rolului inginerului Aurel Vlaicu în pionieratul aeronautic românesc și mondial și zborului acestuia realizat la 17 iunie 1910. În această zi a fost sărbătorită Ziua Aviației și după evenimentele din 1989, până în anul 2004;

– Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, Parlamentul României reinstituia ziua de 20 iulie ca Zi a Aviației Române.

În cadrul manifestărilor deja consacrate ale Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii, Filiala Focșani-Vrancea, dedicate Zilei Aviației și Forțelor Aeriene Române, aeronavele din dotarea Bazei 95 Aeriană ”Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” vor survola Municipiul Focșani și principalele obiective din Județul Vrancea.

La măreața sărbătoare a aripilor românești din 20 iulie 2021, aviatorii din Legendara Țară a Vrancei vă urează multă sănătate, cu infinite bucurii şi împliniri! La mulţi ani și Cer Senin!

Comitetul Director ARPIA, Filiala Focșani-Vrancea

Comunicat de presă

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here