Spune despre ea că a fost un copil cuminte care, în timp, a devenit un adolescent responsabil, dornic să-și ajute semenii. Elevă de 10 din clasa I și până în clasa a XII-a, Alexandra Lățcan este una dintre cele două șefe de promoție ale Colegiului Național „Unirea‟ (CNU) Focșani. Se pregătește să devină un bun chirurg cardiotoracic. „Încă din clasa a VII-a mi-am dorit să urmez Medicina. Într-una din zile aveam pregătire pentru olimpiada de Chimie, pe atunci făceam chimie anorganică și era vorba, într-o problemă, de o noțiune ce ținea de chimia organică pe care doamna profesoară Doinița Ungureanu a scris-o pe tablă. Atât de intereseantă mi s-a părut acea noțiune, încât am știu că vreau să urmez Medicina. În aceeași zi, la Biologie, ne-a predat circulația sângelui, capitol care îmi place și acum, și vreau să mă fac chirurg cardiotoracic‟, spune Alexandra Lățcan.
Alexandra Lățcan este focșăneancă, însă copilăria și-a petrecut-o mai mult pe ulițele satului Voloșcani din comuna Vidra, la bunicii ei. „De la bunicii mei am învățat, în primul rând, să fiu o persoană bună fiindcă mereu îi vedeam pe ei cum ajutau pe toată lumea, cum erau dispuși să plece urechea la problemele celorlalți și să facă tot ce le stă în putință ca ceilalți să fie bine. Am copilărit în satul Voloșcani din comuna Vidra, acolo unde aerul era foarte curat; era absolut de vis… a fost, și încă este, oaza mea de liniște, fiindcă mă duc acolo și de fiecare dată mă încarc cu energie pozitivă. Am fost un copil cuminte; și acum sunt o persoană responsabilă. Nu am fost un copil la care trebuia să țipi sau să-i
explici de prea multe ori același lucru pentru că înțelegeam repede. Întotdeauna mi-a plăcut să aflu o grămadă de lucru noi. Cred că de asta vreau să dau la Medicină – îmi doresc să știu foarte multe despre mine, în primul rând, despre corpul meu și-mi doresc să-i ajut și pe ceilalți‟, spuneAlexandra Lățcan.
„Ceea ce știi cu adevărat e ceea ce-ți rămâne în cap după ce ai uitat tot‟
Cu toate că este o elevă de 10, Alexandra Lățcan este de părere că nu notele reflectă caracterul și inteligența unei persoane, ci noțiunile pe care le acumulezi și care-ți rămân sedimentate în minte. „Făcând comparație cu modul în care se învață acum și cel în care învățam în gimnaziu, când citeam și era suficient, pot spune că în gimnaziu nu știam cum se învață. Dar niciodată nu a fost un efort uriaș să învăț. A fost ceva mai mult natural, probabil și datorită faptului că îmi place ceea ce fac. Prima notă mică pe care am luat-o a fost în clasa a VII-a, un 7 la Fizică, la primul test pe care ni l-a dat doamna. Deși a fost cea mai mare notă din clasă, a fost un șoc pentru mine atunci. În timp, am învățat că nu notele contează, ci lucrurile cu care rămânem peste ani.
Profesoarele mele mi-au spus de multe ori că ceea ce știi cu adevărat e ceea ce-ți rămâne în cap după ce ai uitat tot, acelea sunt cunoștințele tale. Este foarte important să rămâi cu ceva după toți acești ani de studiu. Știu foarte multe persoane care nu au note excelente la școală, dar care sunt deosebit de inteligente și descurcărețe, cu o logică senzațională, oameni pe care te poți baza, responsabili‟, spune Alexandra Lățcan.
Când a aflat că a fost numită șefă de promoție, Alexandrei Lățcan nu i-a venit să creadă și asta pentru că „mi se părea imposibil ca din tot liceul să nu mai fie o altă persoană cu media 10, fără să știu că există posibilitatea să fie mai mulți elevi care să primească acest titlu. Cu toți colegii de clasă am simțit o concurență constructivă, în sensul că ne-am stimulat unul pe celălalt să învățăm mai mult, știind că putem să realizăm multe lucruri. Faptul că am fost numită șefă de promoție, e un fel de confirmare a muncii pe care am depus-o în cei 4 ani de liceu, o realizare foarte importantă pentru mine‟, mai spune viitoarea studentă la Medicină.
Ani de liceu cu … „emoții la română‟
Când am întrebat-o pe Alexandra Lățcan dacă are emoții gândindu-se că va susține examenul maturității, mi-a răspuns că singura materie ar fi Româna și asta pentru că „mereu am fost o persoană logică care preferă să scrie 2.000 de probleme la Chimie, decât să învețe un comentariu la Română, dar, având în vedere că astea sunt cerințele, le luăm așa cum sunt. E un exercițiu de antrenare a memoriei și îl iau ca pe un lucru benefic‟. Tânăra spune că pandemia a fost un motiv în plus pentru care a învățat și a muncit mai mult ca să ajungă acolo unde își dorește. Au fost și aspecte mai puțin plăcute ale orelor online, și anume lipsa interacțiunii cu profesorii și colegii ei. „Consider că trebuie să faci în viață ceea ce-ți place, fiindcă o viață avem și trebuie să o trăim la maximum. Nu are rost să faci ceva de care nu ești mândru sau față de care nu te simți atras. Având în vedere că îmi place să învăț, am răbdare, îmi place să-i ajut pe ceilalți, vreau să urmez Medicina fiindcă simt că-mi împlinește sufletul. Cred că sistemul medical de la noi din țară trebuie să fie puțin mai bine pus la punct, să nu mai aștepți câte 3 ore la o coadă. Ne-ar trebui mai mulți medici, dar, ca acei medici să vină înapoi în țară, ar trebui să aibă și motivație. Nu-mi doresc să plec în afara țării și asta datorită faptului că mă simt foarte legată de familia mea, n-aș putea să stau departe de ei‟, consideră Alexandra Lățcan.
Din cei 31 colegi ai Alexandrei Lățcan, tânăra spune că cel puțin 15 se pregătesc să studieze Medicina, tot la București, lucru care o bucură pe șefa de promoție pentru că „ei au fost mica mea familie pentru care sunt foarte recunoscătoare‟.
La finalul clasei a VIII-a, când se pregătea să se înscrie la liceu, Alexandra Lățcan știa că „«Unirea» este cel mai bun liceu și întotdeauna mi-am dorit să excelez. Cel mai bun atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere persoanl. La «Unirea» ai oportunitatea să te dezvolți personal, pentru că sunt o grămadă de cluburi în care te poți înscrie, o grămadă de activități care te ajută să te deconectezi de la școală și să-ți placă liceul. E totul foarte constructiv la «Unirea», din punctul meu de vedere‟.
Acum, la final de clasa a XII-a, când Bacalaureatul bate la ușă, Alexandra Lățcan le urează „mult succes tuturor pentru că fiecare dintre noi am învățat și muncit pentru momentul ăsta și ar fi păcat să nu ne concentrăm pe ultima sută de metri și să nu dăm tot ce e mai bun. Suntem capabili de foarte multe lucruri bune și frumoase‟.
Le urăm succes la Bacalaureat atât Alexandrei Lățcan, cât și tuturor absolvenților de clasa a XII-a!