Colțul Mihaelei. VIDEO și FOTO! Un câmp de maci ivit într-o grădină

0
785

Vara e aproape, știm asta, pentru că își face simțită prezența, fără discreție, prin zilele tot mai călduroase, dar și prin splendidul colorit specific peisajului estival. Imaginea verii a fost mereu asociată cu vacanțele la mare sau la munte, cu drumeția, cu frumusețea câmpurilor aurii, cu albastrul cerului senin și cu roșul viu al macilor învăpăiați. Trebuie să recunoaștem, gândul la un lan de grâu, înroșit de valuri nesfârșite de maci roșii, ne încântă instantaneu. Au devenit un simbol al verii, surprins în mii de fotografii.

Câmpurile de maci nu mai stau de mult doar în tablourile lui Monet… Splendoarea pajiștilor de la Argenteuil a fost păstrată de artistul impresionist, pentru generații, pe pânzele sale neprețuite, dar în zilele noastre, roșul câmpurilor de maci poposește cel mai bine în fotografia perfectă. Cum vine vara și câmpurile prind culoarea rubinie, toți devenim fotografi și suntem tentați, măcar o dată, să le surprindem frumusețea.

sursă foto: fatiphoto.com

E ceva misterios în această floare… poate culoarea ei uluitor de vie și intensă, poate delicatețea firavă, felul cum se leagănă în adierea vântului, dar și puterea cu care rezistă sub soarele de vară… Sau poate misterul macului vine din faptul că este o floare atât de efemeră, căci frumusețea ei ține doar câteva ore. Petalele proaspete, creponate, aproape explodând din tecile în care au stat înghesuite, în zori, până seara vor fi zburate de vânt.

Poate și din aceste motive, deși l-au cultivat din cele mai vechi timpuri, oamenii consideră că macul nu și-a dezvăluit nici până astăzi toate secretele. Flori de mac au fost descoperite în mormintele egiptene vechi de peste 3000 de ani. În Egiptul antic ele erau recomandate pentru vindecarea copiilor care nu se mai opreau din plâns (efectul calmant era provocat de opiu, secretat de tulpina, frunzele și capsulele încă verzi ale unui anumit tip de mac).
Grecii vedeau în mac un semn al fertilității și credeau că aduce sănătate și putere, atleții primind, înainte de competiții, o poțiune magică dintr-un amestec din semințe de mac cu miere și vin. Romanii foloseau floarea în ritualuri și vrăji, considerând că macii pot vindeca rănile din dragoste.

sursă foto: floretflowers.com

În zilele noastre, macul este folosit în industria farmaceutică și în cea alimentară. Foarte important ca plantă medicinală, macul este și o foarte apreciată plantă culinară. Datorită aromei lor, semințele de mac sunt folosite la produsele de cofetărie, patiserie, panificație și chiar la salate.
Uleiul din semințe de mac este un înlocuitor excelent al uleiului de floarea-soarelui, putând fi utilizat la salate și pentru gătit.
Petalele proaspete de mac se folosesc la colorarea vinului sau a siropurilor.

Originar din Caucaz, macul încântă, mai ales, ca floare de grădină, prin coloritul viu, grația și gingășia sa.
În floricultură, în acest moment, sunt cultivate peste 100 de soiuri de maci, de culori extrem de neașteptate, de la mov, la galben viu, gri sau vișiniu.
Una dintre cele mai rare flori ale lumii, pentru că a fost descoperită la altitudini de peste 3000 de metri, este macul albastru, el fiind întâlnit pe crestele munților, cu precădere în munții Himalaya, motiv pentru care mai este cunoscut și sub denumirea de macul de Himalaya.

Pe câmpuri, sau străjuind marginea drumurilor sau a căilor ferate, macii de câmp dau verii culoare și prospețime din plin. Nu doar cei roșii, ci și cei albi au invadat, în această perioadă, toate pajiștile din sat. I-am filmat într-o dimineață, zilele trecute, iar trilurile minunate de păsări, ascunse prin copacii din lunca satului, au dat perfecțiune imaginilor.

 

 

Îmi place grădinăritul. Se spune că grădina este un loc în care întotdeauna te vei regăsi atunci când simți nevoia să te pierzi. Da, este un loc în care te poți lăsa „pierdut” cu orele, departe de lumea dezlănțuită, și din care ieși, de fiecare dată, cu sufletul regăsit, primenit.

Macul, această floare uluitoare, și-a găsit locul cu ușurință și în peisajul grădinii mele, aducându-i o atmosferă idilică și plină de romantism.
Mi-am creat, cu ani în urmă, într-un colț de grădină, un petic de maci de câmp, o zonă rubinie care se armoniza plăcut lângă lavandă și margarete. Treptat, semințele lor fine ca nisipul au ajus să umple o porțiune tot mai extinsă, dând naștere unui mic câmp de maci, ivit într-o grădină.

În această perioadă au început să înflorească, roșii și albi, pentru că vântul, probabil, i-a adus și pe cei albi. În unele locuri au apărut, din încrucișarea celor două soiuri, maci cu petale alb-roșii… tare bine le stă alături de câțiva noi companioni: albăstrele, neghină și vreo două-trei flori delicate de in!

E o încântare să-i admiri, mai ales că bucuria asta durează doar în perioada începutului de vară. Dau farmec răsăritului și sfârșitului de zi, sunt frumoși sub un cer cenușiu, înnorat, sau după ploaie, parcă stropiți cu diamante.
Bucuria e cu atât mai mare, pentru că în acest an, se vor adăuga grădinii soiurile noi, aflate acum la stadiul de mici răsaduri, născute din semințe comandate de prin depărtări.

Ca orice „grădinar”, și eu sunt, înainte de toate, un visător: în mintea mea deja, încep să prindă contur grupurile de maci bej, albi-pufoși, cărămizii și roz, ivite pe lângă tufele de lavandă și salvie. E un mod entuziast de a spera, până la capăt, la bucuria de a le vedea crescând, în ciuda tot mai deselor veri secetoase, sau a atacurilor nemiloase ale dăunătorilor. E și un mod de a-ți păstra sufletul mereu tânăr, pentru că o grădină va fi întotdeauna locul în care prea multe speranțe și vise sunt încă de realizat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here