FOTO: Elevă a Liceului Teoretic Odobești premiată la un concurs de discursuri publice

0
745

Luana Cherciu, elevă în clasa a unsprezecea la Liceul Teoretic “Duiliu Zamfirescu” Odobești, a câștigat locul II la Concursul “Puterea cuvintelor” organizat de Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP) din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Instituția de învățământ superior a organizat online cea de-a treia ediţie a competiției de discursuri publice, adresată elevilor din clasele a XI-a sau a XII-a, de la liceele din zona de Sud-Est a ţării. S-au înscris participanţi din cinci judeţe: Constanţa, Buzău, Galaţi, Tulcea, Vrancea.

Potrivit reprezentanților universității, toţi cei 14 candidaţi au primit provocarea de a-şi imagina cum ar trebui să arate oraşul lor astfel încât să îşi dorească să rămână în el şi să devină un oraş prietenos cu tinerii, în general, pornind de la tema lansată de organizatori: „Un oraş pentru tine(ri): cum să fie?”. Premiile, în valoare de 3000 de lei, au fost puse la dispoziţie pentru acest eveniment de Fundaţia eMAG pentru Educaţie. Câştigătorii concursului au fost: premiul I – Niculae David, de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, şi Tănase Andrei – Mihai, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa, premiul II – Cherciu Luana, de la Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” din Odobeşti, judeţul Vrancea, premiul III – Chioreanu Daria – Maria, Enică Georgiana şi Istrate – Rotaru Alexandra, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Buzău, menţiune – Bălănuţă Antonio Daniel, de la Colegiul Dobrogean “Spiru Haret” din Tulcea. Luana Cherciu a avut un discurs despre orașul Odobești, cu propuneri concrete de îmbunătățire a acestei localități. Profesor coordonator pentru acest concurs a fost profesoara Dragomir Ema, de la Liceul Teoretic Odobești. Potrivit regulamentului, fiecare elev care a dorit să participe la concurs trebuia coordonat de un cadru didactic, din domeniul disciplinelor (limba română, istorie, filosofie, economie, cultură civică etc.) și era foarte important ca atât elevii, cât şi profesorii coordonatori să țină cont de criteriile de evaluare.

“Stațiunea noastră viticolă are mult potențial, s-ar putea construi acolo o terasă unde oamenii pot veni și bea un vin, bucurându-se de o panoramă excepțională. În primul rând, primăria ar putea organiza un eveniment local, sub forma unui concurs, unde ar putea atrage cât mai mulți tineri, dându-le șansa să își creeze propriul produs. Concursul să fie pe echipe de câte 4 persoane, fiecare să vină cu aromele proprii și designul sticlelor.

În al doilea rând, cei care sunt pasionați de scris ar putea înființa un ziar local unde să îmbine istoria cu ideile proprii, iar publicația să aibă permanent o rubrică cu opiniile tinerilor cetățeni în legătură cu îmbunătățirea orașului, prin care să stârnească interesul autorităților locale. Primăria ar putea să își dezvolte interesele și către rețelele de transport, astfel încât, cetățenii și turiștii să ajungă mult mai ușor la destinație, cu ajutorul unor autobuze electrice. Reabilitarea gării ar constitui un mare beneficiu pentru tineri, deoarece nu trebuie să se mai deplaseze schimbând atâtea mijloace de transport. Și ar putea să se pună în funcțiune autobuze care circulă în localitățile din apropiere, care se situează pe o rază de 4 kilometri, astfel că oamenii nu ar mai fi nevoiți să aștepte microbuzul care uneori întârzie. De asemenea, și stațiile pot fi reabilitate și curățate.

La orice vârstă, multe activități se pot desfășura în aer liber. De exemplu, pentru iubitorii de plimbări în natură, pădurea ar putea fi cel mai bun prieten. Aceștia pot crea un grup de voluntariat care să strângă deșeurile și să creeze din ele containere handmade, pe care să le amenajeze în pădure”, sunt câteva dintre ideile expuse de liceana premiată.

Aceasta a mai amintit de “comorile” Odobeștiului, domeniile viticole, cartierele evreiești, sinagoga și multe patrimonii care, din păcate, au rămas părăsite și în legătură cu care mulți dintre odobeștenii tineri au destule lipsuri în a-și cunoaște rădăcinile, propriul trecut. “Restaurarea monumentelor istorice, de care orașul nu e văduvit, ar duce la un număr considerabil de turiști. Prioritare ar fi finanțarea și transformarea unor beciuri, în măruntaiele Odobeștiului fiind cel mai mare număr de crame și beciuri din România, unde turiștii ar putea veni să deguste unele dintre cele mai vechi vinuri și să cunoască istoria orașului”, apreciază eleva, care crede că e nevoie de atragerea mai multor tineri prin crearea unor noi locuri de muncă.

În ultimii ani, Odobeștiul a cunoscut o dezvoltare deosebită prin proiectele realizate la nivelul comunității, însă fiecare localitate poate aduce îmbunătățiri în orice moment pentru dezvoltarea zonei.

Juriul, care a evaluat discursurile, a fost format atât din cadrele didactice ale FISP, cât şi din parteneri ai evenimentului. Cei din urmă au fost: din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, inspectorul şcolar pentru istorie Magdalena Baciu-Iacob şi din partea programului „Constanţa – Capitala Tineretului din România 2021-2022, Elena Iordache, coordonatoare a departamentului de comunicare. S-au punctat atât argumentele expuse, cât şi limbajul non-verbal (gesturile, mimica, intonaţia).
Evenimentul a fost coordonat de asistentul universitar doctor Georgiana Ţăranu, care a declarat: „Am conceput acest concurs din dorinţa de a deschide un nou spaţiu de colaborare în comunitate, între noi, cei din mediul universitar, pe de o parte, şi elevii şi profesorii din licee. Anul acesta am dorit să extindem acest dialog chiar şi în afara Constanţei, către întreaga regiune de Sud-Est, unde am văzut mult interes. Cred sincer că toate oraşele au nevoie, ca să se dezvolte, să îşi pună această întrebare: cum să facem să nu ne mai plece tinerii? Iar acest concurs este încă o şansă pentru tineri de a vorbi şi de a fi ascultaţi, la modul cel mai serios, de către ceilalţi, atunci când vorbesc despre idealul lor de comunitate urbană”. Organizatorii de la Constanța şi-au propus să cultive şi să premieze pasiunea elevilor pentru istorie, cultură, dezvoltare urbană, dar şi pentru competiţie.
Într-o prezentare a concursului, aceștia au afirmat că pun mare preţ pe idei şi pe rostirea lor: “Avem convingerea că marii lideri au fost, în mod frecvent, şi mari oratori. Ideile bune, transmise convingător, îşi fac drum în istorie şi se răspândesc cu o viteză uimitoare. Ne dorim să îi premiem pe cei care învaţă să mânuiască şi să dea forţă cuvintelor!”. “Cum ar trebui să arate oraşul tău de mâine ? Cum arată un oraş ideal pentru tine(ri)? Ce proiect de viitor i-ai propune oraşului tău?”, au fost întrebări prvocatoare pentru tineri. “Orice oraş este o aşezare umană cu o istorie, deci cu o poveste, care se scrie încă.Privind spre trecut, povestea oraşelor poate fi mai veche sau mai recentă. Unele oraşe au fundaţii bătrâne, care coboară până în Antichitatea greacă. Altele au apărut din nevoi mai noi, cum este cazul oraşelor muncitoreşti din perioada comunistă. Oraşele stau mărturie pentru trecut, dar tot ele trebuie să se adapteze să facă loc viitorului. Unele fac salturi spectaculoase, altele stagnează dureros. În orice caz, oraşele sunt în continuă mişcare şi pot fi reinventate de fiecare nouă generaţie”, opinează reprezentanții Universității “Ovidius”.

Elevii beneficiază prin acest concurs de şansa de a vorbi în public, învață  să convingă şi să devină  o voce cu impact în comunitate. A fost o ocazie pentru facultate de a cunoaşte tineri dornici să devină repere ale generaţiei lor, să dezbată liber și argumentat despre ideile şi proiectele lor. Discursurile premiate necesitau o structură clară, cu argumente în sprijinul afirmaţiilor enunţate și trebuiau să aibă o durată de maximum cinci minute. Juriul a evaluat atât conţinutul de idei şi modalitatea de argumentare a discursului, cât şi limbajul non-verbal. Depăşirea timpului alocat atrăgea după sine depunctarea participantului. Fiecare minut peste limita admisă era depunctat cu câte 0,20 puncte. Nu s-au acceptat discursuri copiate sau citite integral, ci doar expunerile originale, libere, însoţite eventual de scurte notiţe. În luna decembrie, Facultatea de Istorie și Științe Politice din Constanța a organizat concursul de discursuri publice pentru studenți, câștigătorii concursului alegând să vorbească despre nevoia comunei Mihail Kogălniceanu din judeţul Tulcea de a se racorda la reţeaua de gaze, problema gunoaielor dintr-o localitate sau despre moștenirea evreiască a muncipiului Tulcea, în special despre repunerea în valoare a Templului Coral.

Profesor Ema Dragomir, Liceul Teoretic Odobești

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here