O expoziție temporară cu 24 de icoane confiscate de miliția comunistă, dar și cu icoane din colecția Muzeului Vrancei, poate fi admirată la Muzeul Unirii din Focșani. Cele mai valoroase piese ale expoziției sunt considerate pomelnicul fostei Mănăstiri domnești de la Vizantea, din secolul XVII și tripticul Schitului Dălhăuți. Este pentru prima dată când aceste icoane restaurate de specialiștii Laboratorului de restaurare și conservare sunt prezentate în cadrul unei expoziții deschise vizitatorilor.
La vernisajul expoziției „Icoane confiscate de regimul comunist” au fost prezenți protoiereii din Focșani, Oscar Frunză și Aurel Boțan, care au vorbit participanților despre rolul și importanța icoanei pentru creștini. Prezentarea evenimentului a fost făcută de directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă. Acesta a prezentat câteva repere din istoria zbuciumată a bisericii în perioada regimului comunist, în special anii 50 ai secolului trecut, când doar mănăstirea Sihastru și-a păstrat statutul. După 1959, a explicat directorul Muscă, a început un jaf al patrimoniului schiturilor și mănăstirilor, din cauza unui decret prin care bunurile acestora treceau la sfaturile populare. Astfel, sute de icoane cu valoare sentimentală pentru comunitățile creștine au ajuns la indivizi care le-au traficat, unele recuperate ulterior de Miliție iar altele au ajuns în colecții private.
Protoiereul Oscar Frunză a subliniat că deși icoanele sunt obiect de expoziții în muzee, locul acestora este în casa creștinului ortodox unde au parte de căldura sufletelor. „Icoanele s-au refugiat în colecții, în muzee însă locul lor este în casa fiecăruia dintre noi. Așezată icoana, potrivit tradiției, pe peretele de la răsărit, în fiecare dintre camerele casei noastre. Încet, încet, o privești, o înțelegi, îți devine sfătuitor, ocrotitoare, devine ca unul dintre membrii familiei, îți știe toate bucuriile, necazurile”, a spus preotul Oscar Frunză.
Cele 24 icoane pe lemn au ajuns în inventarul Muzeului Vrancei în 1979, din partea Miliției, cu mențiunea „icoane confiscate”. „Muzeografii nu au primit alte explicații, din acest motiv icoanele au fost depozitate și păstrate pentru vremuri mai bune. Constatând că aceste vremuri au venit, instituția le-a readus la viață cu ajutorul Laboratorului de restaurare și conservare, pentru a le putea expune publicului. Judecând în context istoric, știm că prin Decretul nr. 410/1959, majoritatea schiturilor și mănăstirilor din România au fost închise. În acel moment, o parte dintre icoanele de patrimoniu au ajuns în colecții și muzee, la parohii sau în depozitele protoieriilor și ale episcopiei, iar alte icoane au fost salvate de preoți și creștini, la casele lor. Au mai fost și icoane furate. Mai știm din dosarele desființatelor schituri și mănăstiri aflate la Arhiva Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei că Miliția Regională Galați, de care depindea fostul Județ Putna, s-a întrecut pe sine și a organizat în anii `60-`70 razii de confiscare a bunurilor de patrimoniu aflate la parohiile care aveau în grijă așezămintele monahale închise. Așa au ajuns în mâinile milițienilor, icoane, obiecte de cult și piese de aur și argint din salba Icoanelor Făcătoare de Minuni de la Lepșa și Valea Neagră etc.”, precizează reprezentanții Muzeului Vrancei.
La evenimentul de la Muzeul Unirii au fost prezenți și reprezentații Centrul Naționale de Informare și Promovare Turistică Focșani, care au împărțit pliante și albume cu municipiul. De altfel, printr-o colaborare cu administrația locală, Muzeul Vrancei va deschide în centrul municipiului un punct de prezentare a activității muzeale din județ.
