În calendarul ortodox 2021, 6 martie 2021 este una dintre cele mai importante sărbători religioase. Moșii de iarnă, eveniment cunoscut și sub denumirea de Sâmbăta Morților sau Sâmbăta Lăsatului Secului, marchează începutul Sâmbetelor Morților, în număr de șapte, care se încheie în Săptămâna Mare.
Moșii de iarnă 2021 se prăznuiesc la începutul lunii martie și marchează începutul Sâmbetelor Morților, care se încheie în Săptămâna Mare, după care urmează Paștele care, în acest an, va fi pe data de 2 mai.
„Sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți este rânduită de Biserica Ortodoxă pomenirii de obște a tuturor moșilor și strămoșilor noștri trecuţi din această viață. Trupurile lor dorm cuminţi sub brazda țării, dar sufletele lor, Dumnezeul celor vii și al celor morți le-a aşezat, după 40 de zile de la despărțirea de lumea pământeană, în starea potrivită cu pregătirea și lucrarea fiecăruia.
Amintindu-ne de toți cei din veac adormiți din neamul nostru și făcându-le pomenire ne arătăm, de fapt, iubirea către Dumnezeu, manifestată prin neuitarea și dragostea față de cei plecaţi dintre noi. Săvârșind parastasul lor, concomitent facem și pentru noi o faptă bună: cugetăm mai stăruitor la moarte, socotită de Sfinții Părinți drept cea mai înaltă filozofie a vieții.”
(sursa: doxologia.ro, scriere semnată de Arhimandritul Mihail Daniliuc).
Ce se face de Sâmbăta Morților, Sâmbăta Lăsatului Secului
În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a lumina sufletele celor decedați.
Potrivit ritualului și rânduielii bisericii, în această zi se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.
În sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, deoarece, în duminica următoare, Biserica face pomenirea de Înfricoșata Judecată și a A doua venire a lui Iisus Hristos.
Sfinții Părinți au rânduit ziua de sâmbătă pentru pomenirea celor adormiți, deoarece este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți.
La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.
Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.
Moșii de iarnă se mai numesc și Moșii de piftii sau Sâmbăta Piftiilor. În această zi, în unele zone din țară, se dau de pomană piftii. Din bătrâni se spune că dacă n-ai mâncat piftiile în această zi, a doua zi trebuie să le arunci, astfel vor veni friguri în timpul verii.
În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
În Bucovina, pachetele pentru pomană conțin plăcintă cu brânză și se împart, de regulă, familiilor sărace.
În Transilvania, în pachetele de pomană se pune și o prăjitură numită “pupi”, care este un chec cu mere.
Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).
În această zi nu se lucrează.
Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.
Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.
În Sâmbăta Morților, nu pot fi pomenite persoanele care nu au fost botezate, dar nici cele care nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe.
foto: Oana Nichita
