Bobotează în pandemie. Credincioșii „vor primi o sticlă de agheasmă, fără să mai sărute Evanghelia și Sfânta Cruce”

0
1758

Boboteaza sau Epifania este sărbătoarea care marchează botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele râului Iordan, săvârșit de Proorocul Ioan, trimisul lui Dumnezeu pe pământ. În această zi, credincioșii merg la biserică pentru a primi Agheasma Mare care se ia timp de opt zile pe stomacul gol pentru binecuvântare. Din cauza pandemiei de COVID-19, regulile de prevenire a infecției cu acest virus trebuie respectate de toți participanții la slujbă, fiind obligatorie purtarea măștii de protecție și respectarea distanței fizice. Am stat de vorbă cu doi preoți din Focșani pentru a înțelege mai bine importanța acestei zille. Este vorba despre preotul Daniel Alban, parohul Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena‟ din Focșani (Capela Militară) și preotul Năstase Ceaușu, parohul Bisericii „Sfântul Dimitrie‟-Uzină din apropierea Primăriei Focșani.

Boboteaza în vreme de pandemie

Începutul noului an este atipic, și asta mai ales din cauza temperaturilor prea ridicate pentru luna ianuarie. „Gerul Bobotezei‟ a fost înlocuit de ploaia care tot curge din norii înnegriți, iar acest lucru îi împiedică pe preoții vrânceni să mai respecte tradiția meselor și a crucilor de gheță sculptate special pentru slujba de sfințire a Apei Mari. „Din punct de vedere liturgic, slujba va fi neschimbată, numai că va fi diferită cumva din cauza vremii și a vremurilor, în sensul că nu vom mai avea masa și crucile de gheață în curtea bisericii așa cum obișnuiam să facem în anii trecuți. Credincioșii vor sta, ca și-n anii trecuți, în exteriorul curții bisericii, la distanță. După ce vom termina de sfințit apa, credincioșii vor intra prin fața capelei, vor primi o sticlă de agheasmă, fără să mai sărute Evanghelia și Sfânta Cruce, așa cum se obișnuia, și vor ieși prin curte pe cealaltă ieșire, ca să evităm îmbulzeala și aglomerația‟, a menționat pr. Daniel Alban, parohul Capelei Militare din Focșani. Slujba de astăzi va începe la ora 08:00, urmând ca spre finalul Sfintei Liturghii, preotul să iasă în curtea bisericii pentru a sfinți apa pregătită pentru Agheasma Mare. În acest an, preotul Daniel Alban spune că a pregătit ,,circa 1.000 de sticle etichetate pe care domnii consilieri, care vor purta mască și mănuși, le vor umple cu agheasmă și, mai apoi, le vor împărți enoriașilor. Probabil în jurul orei 12:30-13:00 vor fi distribuite sticlele‟.

Agheasmă sfințită înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, păstrată intactă de un credincios

În fiecare an, de Bobotează, bunica merge să ia Agheasma Mare de la biserică cu un ulcior de sticlă păstrat cu grijă într-un loc curat din casă. „Agheasma Mare este cea mai sfântă apă, așa că trebuie să o aducem cu ceva curat acasă, nu o putem pune în orice‟, îmi spune ea mereu. „Agheasma pe care o avem din anii trecuți, dacă a fost ținută într-un vas sau într-o sticlă curată, nu se strică. Cu privire la faptul că agheasma mare nu se strică, parintele Păcurariu Mircea, în cartea sa «Predici», amintește faptul că, la o emisiune TV, un credincios din părțile Transilvaniei prezenta reporterului o sticlă cu apă sfințită de episcopul Nicolae Colan al Clujului, înainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial, și care se păstra limpede și fără miros chiar după mai bine de jumătate de secol. Agheasma rămasă din anii trecuți poate fi pusă undeva la un loc curat, la un pom, la o floare sau lăsată într-o apă curgătoare‟, a mai spus pr. Daniel Alban.

Atunci când ajung acasă cu Agheasma Mare, credincioșii „botează‟ locuința, gospodăria și pe cei din jur, stropindu-i cu apa sfințită. „Există acestă tradiție și rânduială de a se stropi casele. Anul acesta, din cauza pandemiei, n-am reușit să intrăm în casele credincioșilor, decât din fața ușii; de acolo am stropit apartamentele sau casele credincioșilor, de aceea, mai mult ca oricând, credincioșii pot face acest lucru, de a stropi casele, grădinile. Îmi aduc aminte când eram copil, fiind la țară, mergeam de dimineață să stropim livezile și împrejurările casei. E un obicei pe care îl păstrează și astăzi oamenii și este recomandat să se stropească binecuvântând împrejurimile. Dând cu aghiasmă sfințită, nădăjduim să fie feriți și pomii, și cele din gospodăriile oamenilor, să fie păzite de păsări, de omizi, de dăunători în general și, bineînțeles, chemăm binecuvântarea lui Dumnezeu peste toate‟, a adăugat preotul Daniel Alban.

„Mai mult ca oricând, îi îndemn pe toți să fie și mai răbdători anul acesta‟

An de an, apar imaginile cu enoriașii care aproape că se lipesc unii de alții pentru a reuși să-și umple sticlele cu Agheasma Mare, de aceea, mai ales acum, când pandemia de COVID-19 a îngenunchiat o lume întreagă, apelul la calm și răbdare este și mai mare. „Mai mult ca oricând, îi îndemn pe toți să fie și mai răbdători anul acesta, să aștepte în liniște, să aștepte păstrând distanța unul față de ceilalți. Pentru că sunt convins, așa cum la noi la biserică am dublat numărul de sticle, de la 500, la 1.000, sigur toți colegii mei și-au luat măsuri de a veni în sprijinul credincioșilor să poată primi fiecare agheasmă și să ajungă pentru toți. Cei care vor aștepta să ia Apa Sfințită, să fie cu liniște sufletească, cu răbdare și să aștepte în pace și în liniște să primească fiecare agheasma pe care o vor folosi ulterior și o vor lua pe nemâncate până la Odovania praznicului, înainte de anafură‟, a conchis pr. Daniel Alban.

„Slujba aceasta de sfințire a apei de Bobotează este ca o prelungire a Sfintei Liturghii‟

Tot la ora 8:00 va începe și slujba de la Biserica „Sfântul Dumitru‟ – Uzină, anunță preotul Năstase Ceaușu. „La ora 8:00 începe Utrenia, după Utrenie începem Sfânta Liturghie. Și pentru că este Boboteaza, către finalul Liturghiei, rânduiala prevede ca preotul și credincioșii prezenți la biserică să iasă la locul anume pregătit, fie în curtea bisericii, fie, acolo unde este posibil, la râu pentru a săvârși slujba sfințirii Aghesmei celei Mari din ziua de Bobotează. După ce se face această slujbă de sfințire, preotul botează credincioșii, îi stropește cu agheasmă binecuvântându-i, după care se întorc în biserică unde se încheie Sfânta Liturghie. Slujba aceasta de sfințire a apei de Bobotează este ca o prelungire a Sfintei Liturghii, de aceea agheasma din ziua de Bobotează are o importanță cu totul și cu totul deosebită. Această apă sfințită se va consuma de credincioși pe nemâncate, timp de opt zile, de la Bobotează și până la Odovania Praznicului‟, a spus preotul Năstase Ceaușu. La această biserică, apa sfințită se va afla într-un vas prevăzut cu robinet și capac, iar oamenii vor veni cu sticlele de acasă.

Nu avem multe date nici în Evanghelie despre viața Mântuitorului de la naștere și până la botezul lui în Iordan, doar un episod al copilului Iisus la 12 ani, care merge împreună cu părinții la templu. El rămâne în templu și pune întrebări bătrânilor și înțelepților din Israel și din Ierusalim, și tot el le răspunde, ei rămânând surprinși de înțelepciunea unui copil la 12 ani‟, mai spune preotul Năstase Ceaușu.

Cu puțin timp înainte de venirea Mântuitorului în rândul oamenilor drept Fiul ceresc, Ioan a fost chemat de Dumnezeu din pustietate pentru a începe să propovăduiască oamenilor că s-a apropiat venirea Fiului lui Dumnezeu în lume. „Așa se face că a început să vină la el mulțime de oameni, încât unii credeau că el este Hristos, iar el spune: «Nu sunt eu, ci cel care vine după mine, căruia eu nici măcar nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălțămintelor Lui. Eu unul vă botez cu apă, dar cel care vine după mine vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu Foc». La un moment dat se împlinise vremea, avea Mântuitorul 30 de ani, vârsta majoratului, când o persoană putea să rostească în public ideile și învățăturile sale. Atunci apare Mântuitorul Iisus Hristos iar Ioan face un act de smerenie spunând: «Cum, eu care am trebuință să fiu botezat de Tine, Tu vii la mine?!» Și atunci Mântuitorul spune: «Lasă, că așa trebuie să se împlinească toate, toată dreptatea». Acum este momentul esențial. Atunci când Mântuitorul iese din apa Iordanului, Duhul lui Dumnezeu se pogoară asupra Lui în chip de porumbel și glasulul Tatălui Ceresc rostește cuvânt: «Acesta este Fiul Meu cel iubit pentru care am binevoit». De aceea cred că această sărbătoare se mai numește și Arătarea Domnului pentru că avem aici arătarea Sfintei Treimi: Tatăl care-l mărturisește pe Fiul, Sfântul Duh care se pogoară în chip de porumbel și Fiul, cel care se botează‟, a mai spus pr. Năstase Ceaușu. Sfântul Ioan Botezătorul își încheie astfel misiunea, însă, la ceva  timp, avea să fie prins și întemnițat, ulterior fiindu-i tăiat capul de împăratul Irod la rugămintea fiicei sale vitrege Salomeea.

Apel la calm și… credință în Dumnezeu

Preptul Năstase Ceaușu este de părere că „aceste norme de acum vor ajuta cumva, adică nu va mai fi acea înghesuială. Dumnezeu să ne dăruiască tuturor sănătate, să avem și să ne întărim mai mult în credință pentru că omul care este

ancorat cu credință în Dumnezeu suportă mult mai ușor orice fel de veste, suportă mult mai ușor chiar și bolile pentru că știe că Dumnezeu nu-l lasă, Dumnezeu nu l-a creat pentru moarte, ci pentru viață, adică și din lucrul acesta să dea Dumnezeu să înviem și să ieșim cu bine. Le doresc să nu se depărteze de biserică, să respecte deciziile autorităților, așa cum au făcut-o și până acum. Rămân plăcut impresionat pentru modul în care s-au comportat românii în toată acestă perioadă, cu mici excepții. Le doresc ca Dumnezeu să le dea putere, curaj și să ne ajute Dumnezeu să scăpăm și de această încercare peste care trece lumea‟, a mai spus pr. Năstase Ceaușu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here