În a doua zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă celebrează Soborul Maicii Domnului, prin care este omagiată Maria, mama lui Isus. Sărbătoarea este unul dintre cele cinci praznice din anul bisericesc care sunt închinate Fecioarei Maria.
Soborul Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria, fiind instituită încă din sec. al V-lea.
Potrivit Basilica.ro, agenția de presă a Bisericii Ortodoxe Române, „sobor” înseamnă adunare de oameni, iar în cadrul liturgic el exprimă chemarea spre slujbă cât și adunarea în jurul sfântului prăznuit pentru ca aceasta, prin rugăciunile sale, să mijlocească în fața lui Dumnezeu pentru noi.
Fecioara Maria, ocrotitoare a creștinilor
Soborul are loc, de obicei, după o mare sărbătoare și este pomenit sfântul sau sfânta care s-a făcut unealta lui Dumnezeu pentru împlinirea planului divin. Astfel, după ce a început să fie sărbătorit Soborul Maicii Domnului, acesta a devenit model de sărbătoare și pentru alți sfinți precum Soborul Sf. Ioachim și Ana, Soborul Sf. Ioan Botezătorul sau Soborul Sf. Arhangheli.
În această zi, nașii trebuie să își viziteze finii. Cei care uită de finii lor, nu vor avea parte de tot ce își doresc. E o zi în care rudele îndepărtate și cele prin alianță trebuie să se strângă laolaltă.
Azi este interzis să bârfești, să înjuri, să uneltești împotriva celorlalți. Cei care se răzbună sau doresc să își incheie socotelile cu cei din jur astăzi vor suferi pierderi. Nu e bine să speli haine în această zi, pentru că apa vărsată pe rufe o vei folosi pentru vindecarea rănilor. De asemenea, e o zi în care nu se muncește. Potrivit jurnalul.ro, oamenii care muncesc în ziua când e cinstită Fecioara Maria nu vor mai avea nicio zi liberă tot anul.
Pentru cea de-a doua zi de Crăciun, în fiecare zonă din țară s-a împământenit un obicei specific. În Bistrița Năsăud, oamenii colindă casa preotului, iar în Alba feciorii își cheamă mândrele la joc. Fetele și flăcăii joacă pe 26 decembrie pentru a se bucura de tinerețea lor. Se spune că persoanele care dansează cel mai mult și cel mai aprig vor fi sănătoase tot anul.
Dacă a doua zi după Crăciun va bate tare vântul, se va strica recolta
În unele zone, se poartă dusul oameniilor „cu colacul” la naşi. „Colacul tradițional” e alcătuit din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui sau alte orătănii (fazani, prepeliţe), o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri. Când ajung la casa naşului, finul sărută mâna naşei şi de trei ori se îmbrăţişează cu naşul şi spune „De la noi puţin, de la Dumnezeu mult!”. Se mai spune că de la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, ca altfel nu se mărită.
Dacă a doua zi după Crăciun va bate tare vântul, se va strica recolta ce va să vie şi toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă. În aceste zile, tradiția și vechile almanahuri spun că se adoptau copiii orfani, rămaşi după războaie şi molime. Că, spune Scriptura, şi Sf. Iosif l-a primit în casa lui pe Iisus, chiar dacă nu îi era fiu, dar a primit vestea şi gândul bun cu smerenie şi bucurie. Şi în zilele noastre, prin unele locuri se mai adoptă copiii, dar cel mai adesea sărmane animale rămase fără stăpân.
surse: basilica.ro, jurnalul.ro
