Magistraţii Curţii de Apel Galaţi şi-au motivat hotărârea prin care dosarul omului de afaceri Liviu Jitea a fost trimis la instanţa de fond pentru rejudecare. Magistraţii Tribunalului Galaţi au condamnat pe Liviu Jitea și alte 18 persoane într-un dosar în care anchetatorii le-au acuzat de constituire a unui grup infracţional care se ocupa cu activităţi ilicite în domeniul producţiei, transportului şi comercializării alcoolului.
Magitraţii Curţii de Apel precizează în motivare că apelurile declarate de inculpaţi sunt fondate din mai multe considerente, respectiv: nemotivarea hotărârii, instanţa nu s-a pronunţat asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice, de achitare, etc. formulate cu prilejul dezbaterilor, nepronunţarea asupra unor fapte deduse judecăţii, necompetenţa funcţională a judecătorului fondului, asimilată celei materiale, ca urmare a încălcării art. 6 din Legea nr. 255/2013, încălcarea dispoziţiilor referitoare la compunerea instanţei de judecată, prin alcătuirea acesteia cu un judecător incompatibil, fapt ce atrage nulitatea absolută în condiţiile art. 281 alin. 1 lit. a Cod procedură penală. Alte motive sunt: încălcarea dispoziţiilor art. 386 Cod procedură penală, în interpretarea dată de CCR prin decizia nr. 250/2019, fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil consfinţit de art. 6 şi 8 din CEDO, pronunţarea unei soluţii de condamnare pentru infracţiuni pentru care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, încălcarea unor principii fundamentale ale procesului penal de către prima instanţă de judecată şi omisiunea soluţionării unor cereri, cadrul procesual a fost greşit stabilit, cereri şi excepţii ce fac obiectul analizei judecătorului de cameră preliminară (necompetenţa teritorială a Tribunalului Galaţi, nelegalitatea probelor şi a actelor de urmărire penală, neregularitatea rechizitoriului, etc.), aspecte referitoare la temeinicia acuzaţiilor şi nevinovăţia inculpaţilor şi apărări în circumstanţiere.
„Curtea constată că aceasta (hotărârea-n.r) nu îndeplinește exigența de a fi motivată, hotărârea dată fiind criticabilă din perspectiva legalităţii.(…). La expunerea situaţiei de fapt, prima instanţă reproduce filele 904-1055 din rechizitoriu, fără să adauge vreo observaţie personală sau vreun aspect constatat în urma administrării probatoriului în condiţiile în care toţi inculpaţii au negat situaţia de fapt reţinută în sarcina lor. Din nefericire, aspectele surprinse descriu doar finalul activităţii pretins infracţionale (februarie – martie 2013), lăsând în afara aşa-zisei analize cea mai mare parte a acesteia (perioada iulie 2011- ianuarie 2013). Practic, prima instanţă a reprodus doar a doua jumătate a rechizitoriului, primele 904 pagini ale acestuia fiind total ignorate. Nici cererile formulate de inculpaţi nu şi-au găsit un prea mare ecou în preocupările primei instanţe (…)”, se precizează în motivarea judecătorilor Curţii de Apel Galaţi.
Instanţa nu a reacţionat la apărări
În acelaşi document, magistraţii Curţii mai spun că la apărările laborioase ale inculpaţilor, instanţa de fond care a decis condamnarea afaceristului Liviu Jitea şi a celorlalte 18 persoane, nu a reacţionat. De asemenea, în motivarea soluţiei prin care dosarul a fost trimis spre rejudecare se mai arată că „nici soluţia de condamnare dispusă în cauză nu a fost motivată, lipsind cu desăvârşire argumentele în baza cărora prima instanţă şi-a justificat în fapt şi în drept soluţia pronunţată. Astfel, Curtea nu a identificat argumentele personale ale judecătorului, neexistând practic o analiză a situaţiei de fapt prin prisma probelor administrate. Astfel, prima instanţă a reprodus situaţia de fapt din rechizitoriu (şi nici aceea în integralitatea ei), a enumerat apoi mijloacele de probă care au stat la baza reţinerii acesteia şi a făcut vorbire de probele administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti, apreciind ulterior că se impune condamnarea inculpaţilor. Constatăm astfel că instanţa de fond nu a analizat, din punct de vedere juridic, nicio probă administrată în cursul procesului penal.
În cauză nu se poate vorbi nici măcar de o manieră succintă în care să se exprime considerentele soluţiei. Din lecturarea hotărârii se constată că deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie care reprezintă fondul cauzei, nicio afirmaţie a părţilor nu a fost cercetată, examinată, nicio probă nu a fost supusă analizei proprii a instanţei, deşi inculpaţii (cu mici excepţii) şi-au negat constant vinovăţia. În considerentele hotărârii nu s-a redat nici măcar integral conţinutul actului de inculpare şi nici nu s-a explicat de ce judecătorul a ajuns la o soluţie de condamnare – nefiind creată astfel transparenţa asupra silogismului judiciar care explică şi justifică dispozitivul şi nu arată raportat la situaţia concretă supusă judecării care a fost parcursul logic al concluziei exprimate, respectiv al condamnării inculpaţilor”, se mai precizează în hotărârea magistraţilor de la Curtea de Apel Galaţi.
Judecătorul cauzei, incompatibil
Referitor la motivarea deciziei de condamnare, magistraţii de la Curte spun că a motiva este o condiţie esenţială, iar dacă în motivare nu sunt cuprinse toate argumentele necesare pentru ca pe ele să se sprijine soluţia dată, hotărârea este nemotivată şi părţile au posibilitatea de a formula motivul de apel. “Curtea constată că în mod greșit prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la toate actele materiale reținute în sarcina inculpaţilor, afectând substanțial dreptul la un proces echitabil, principiu care este consacrat de art. 8 Cod procedură penală și art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale”, se mai precizează în motivare.
În motivare se mai face referire şi la privarea părţilor de o etapă procesuală foarte importantă, dar şi la faptul că dosarul a fost judecat de un judecător incompatibil, fapt ce atrage nulitatea absolută. „În opinia Curţii, incompatibilitatea judecătorului cauzei s-a născut treptat, pe măsură ce inculpaţii şi apărătorii săi au formulat repetate cereri de recuzare şi plângeri adresate CSM şi inspecţiei judiciare. Toate acestea au culminat cu formularea, de către judecătorul cauzei, a unor plângeri penale împotriva inculpatului Jîtea Mircea Liviu şi apărătorilor acestuia. Mai mult, unul dintre apărători a formulat la rândul său o plângere penală împotriva judecătorului cauzei pentru săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare prevăzută de art. 268 alin. 1 din Noul Cod penal. Toată această situaţie a afectat în mod profund imparţialitatea judecătorului cauzei, lucru recunoscut şi susţinut de altfel în nenumăratele cereri de abţinere formulate”, se mai arată în motivare.
În document se face referire şi la stabilirea greşită a cadrului procesual în sensul că în cazul unui furt de gaze naturale, calitatea de persoană vătămată şi implicit de parte civilă o va avea furnizorul de gaze naturale şi nu distribuitorul acestora.
Omul de afaceri Liviu Jitea, alături de alte persoane, a fost condamnat la închisoare anul trecut într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Galați încă din 2013.
