Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat marţi că, faţă de propunerea iniţială, cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată de Consiliul European privind bugetul, prin care se reduc „substanţial” sumele pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare, iar, în opinia sa, practic, ţara noastră „nu a existat în aceste negocieri”. „Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanţial sumele propuse iniţial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea ce conduce la mai puţini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România, faţă de formula iniţială. Planul de relansare, ambiţios în concepţie, are astăzi mai puţine granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European. Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară şi a obţinut mai puţin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesităţile reale ale ţării noastre, decalajele de dezvoltare şi impactul crizei COVID-19”, a scris Negrescu, marți, pe Facebook.
El a adăugat că cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse şi din împrumuturi, nu doar din granturi, iar atât în termeni de sume, cât şi prin condiţiile impuse ţărilor beneficiare, România pierde faţă de ce se obţinuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituţiile europene.
„Ce trebuia să primească România şi nu a obţinut echipa de negociere: minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare), din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi), creşterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România, regula N+3 aplicată planului de relansare, mai puţine condiţionalităţi pentru a folosi banii mai uşor şi în zonele de interes, să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situaţia Schengen, alocarea pe anvelope naţionale a programelor administrate de Comisia Europeană, un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România, un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România, iar necesarul este încă foarte mare, fără resurse proprii care să coste prea mult România”, a explicat europarlamentarul PSD.
Potrivit acestuia, România are oameni de valoare care ar fi putut negocia pentru ţară, dar nu au făcut parte din echipa „ţinută la secret”. „Nici măcar oamenii din Reprezentanţa Permanentă sau experţii din ţară pregătiţi pentru Preşedinţia Consiliului UE, care ştiu bugetul european, nu au fost implicaţi. Sunt trist pentru România şi dezamăgit că în ciuda apelurilor mele publice pentru un efort naţional, pur şi simplu, s-a preferat adoptarea unei poziţionări politice greşite. Credeţi-mă că nu am nimic de împărţit cu nimeni, preferam doar ca România să obţină ce trebuie. Ştiu că puteam mai mult”, a completat Negrescu.
El a susţinut că „România nu a existat”, iar „rarele apariţii” ale reprezentantului ţării noastre au fost alături de „premierul controversat şi contestat al Bulgariei”, Boiko Borisov. „Imaginile spun multe privind influenţa României sub conducerea dreptei care tot se lăuda în ultimii ani cu prieteniile sale în Europa. De fapt, aceste prietenii nu există. Au fost doar poze de campanie. Nu trebuie să mă credeţi pe mine, puteţi să citiţi postările live de la Consiliul European ale Politico. Ce au obţinut alte state: Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca au obţinut scăderea granturilor, alocări preferenţiale suplimentare pentru anumite ţări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 de milioane pentru Germania, 300 de milioane pentru Slovenia, 200 pentru Belgia, 100 pentru Cipru şi 100 pentru Finlanda, 5 ţări au obţinut reduceri de la plata contribuţiei la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard)”, a menţionat el.
