Avocatul Adrian Toni Neacșu: Orban caută vinovați politici ca să nu explice măsurile proaste de gestionare a crizei Covid

0
603

Adrian Toni Neacșu, fost președinte al Tribunalului Vrancea, acum avocat în cadrul Baroului București, a făcut sâmbătă mai multe precizări pe pagina sa de Facebook, referitor la felul în care guvernul Orban gestionează criza Covid, dar și despre proiectul Legii privind carantina și izolarea:

„Multă vreme am răspuns celor care mă întrebau de ce nu mă implic mai mult în crizele juridice care însoțesc starea de urgență și alertă că nu o fac pentru că nu mă interesează politica 🙂 Rareori mi-a fost dat să văd o criză prin care a trecut România mai politizată decât criza COVID. D-nul premier Orban continuă ceea ce știe mai bine, să caute vinovați politici pentru criza epidemiologică prin care trecem, astfel încât să nu explice măsurile proaste de gestionare a ei care erau exclusiv în ograda Guvernului.

După ce a depășit linia roșie atacând de-a dreptul primitiv Curtea Constituțională, acuzându-i pe judecători practic de genocid, deși aceștia nu au făcut decât să citească (în unanimitate!) banalul art. 53 din Constituție, acum atacă la fel de brutal Parlamentul, punând presiune pentru adoptarea pe genunchi a unei legi care probabil va fi din nou neconstituțională.

Atunci când e vorba să arate întârzierile din grădina altora, premierul uită să privească în grădina proprie. Haideți să vorbim puțin de termene și de rapiditatea cu care Guvernul a adoptat proiectul Legii privind carantina și izolarea (nu se numește așa, dar pentru fb merge).

Decizia Curții Costituționale prin care s-a decis că sunt neconstituționale măsurile de carantinare dispuse prin acte administrative a fost dată în 25 iunie 2020. În comunicatul făcut public în aceea zi, CCR precizează cât se poate de clar că internarea medicală și alte măsuri nu pot fi dispuse prin ordin de ministru întrucât „afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.”

Altfel spus, restrângerea unor drepturi și libertăți nu poate fi făcută decât printr-o lege. Simplu ca bună ziua, emiteți o lege dacă vreți să instituiți internarea sau izolarea obligatorie a bolnavilor. Din chiar acel moment Guvernul trebuia să lucreze la un proiect de lege pe care să-l înainteze în regim de urgență Parlamentului. În loc de asta, în ședința de Guvern din chiar aceeași zi ministrul justiției explică faptul că decizia CCCR era doar un petic de hârtie: ″În primul rând, trebuie să vedem decizia în ansamblul său şi motivarea şi după aceea, evident, trebuie să stabilim un mod de reacţie faţă de această decizie, care prin forţa legii va deveni obligatorie odată publicată în Monitorul Oficial. Până la publicarea în Monitorul Oficial, vorbim doar de o informaţie de presă”.

În data de 2 iulie 2020, deci după 8 zile, decizia CCR este publicată în Monitorul Oficial. În această perioada Guvernul nu a făcut nimic, nu a lucrat la nici un proiect. Motivarea nu face decât să explice ceea ce se știa deja din 25 iunie, trebuie elaborată o lege când vorbim de izolare, internare, carantinare.

În data de 6 iulie 2020, deci după alte 4 zile, Guvernul adoptă proiectul de lege de care vorbim. Guvernul a avut 12 zile de la data deciziei CCR pentru a veni cu un proiect de lege bine fundamentat și scris. Proiectul este înregistrat la Camera Deputaților pe data de 7 iulie 2020. Pe data de 9 iulie 2020, deci după 2 zile, acesta este și adoptat de CD, în procedură de urgență. Pe data de 10.07.2020 proiectul este înregistrat la Senat. Se solicită un număr de 5 avize obligatorii ale comisiilor, se depun și se dezbat amendamente. Votul final este amânat pentru luni, 13 iulie 2020.

Presupunând că va și fi un vot final luni, înseamnă că Parlamentul finalizează procesul de adoptare a legii în 7 zile calendaristice, în condițiile în care procedurile parlamentare sunt greoaie și complexe, tocmai pentru a garanta calitatea și constituționalitatea legilor emise.

În concluzie, din 25 iunie 2020 până pe 13 iulie 2020 sunt 19 zile calendaristice. Din acestea, de 12 zile a avut nevoie Guvernul pentru a scrie un proiect de lege așa cum a vrut și de 7 zile au nevoie Camera Deputaților, respectiv Senatul pentru a o aproba, într-o procedură care trebuie măcar formal să respecte standardele democratice ori de transparență și dezbatere publică”.

Sursa foto: Adevărul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here