Interviu cu medicul epidemiolog Diana Stoica, de la Spitalul Județean. „Spălați-vă pe mâini, mănușile cresc riscul răspândirii virusului”

0
2854

Coșmarul numit coronavirus nu s-a terminat. În România, problemele au debudat în data de 26 februarie a.c., când a fost depistat primul caz de coronavirus pe teritoriul țării noastre. De atunci au trecut trei luni, România având în prezent aproximativ 18.800 de persoane infectate cu noul COVID-19 și mai bine de 1.200 de bolnavi care au pierdut lupta cu virusul. Multe lucruri rămân încă un mister cu privire la acest virus.

Despre câteva aspecte legate de pandemia COVID-19, am discutat cu dr. Diana Stoica, epidemiolog în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” Focșani, care spune că, din cauza perioadei mari de incubație a virusului, o persoană infectată, dar asimptomatică, poate avea un rezultat negativ atunci când i se face testul. Cum este posibil, dar și ce alte lucruri am descoperit despre această boală, aflați în materialul următor.

De la febră, oboseală și tuse uscată, la diaree și dureri de cap sau în gât

Până la acest moment, cunoaștem faptul că noul COVID-19 este o infecție respiratorie asemănătoare cu gripa dar care, la un pacient cu comorbidități asociate (adică o persoană care are și alte probleme de sănătate), poate deveni fatală. Coronavirusul este inamicul plămânilor, în stadii avansate un pacient ajunge să fie ventilat mecanic și chiar intubat, iar drumul de la Terapie Intensivă înapoi la viața normală este presărat cu multe ore de monitorizare, tratament și… rugăciune.

Deseori, gripa și răceala pot fi foarte ușor confundate între ele, ce ne facem însă cu noul tip de coronavirus cu simptome asemănătoare acestor infecții respiratorii? „Răceala și gripa sunt tipuri de infecții localizate la nivelul căilor respiratorii, ambele cauzate de viruși. Însă, răceala este o infecție virală provocată de peste 200 de virusuri și care afectează în special căile respiratorii superioare, pe când gripa, provocată de virusurile gripale, debutează brusc și violent, se manifestă mult mai intens și poate conduce la complicații pulmonare severe sau chiar la agravarea unor boli preexistente.

Simptomatologia din infecția cu COVID-19 este destul de asemănătoare cu cea din infecția gripală, cele mai frecvente simptome fiind febra, oboseala și tusea uscată. În unele cazuri, pacienții pot acuza simptome precum: dureri de cap, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei ușoare, cu debut treptat, însă se pot agrava în special dacă întâlnește un organism cu comorbidități, adică cu boli preexistente precum diabetul zaharat, boli renale, boli de inimă. Agravarea bolii constă în apariția dificultății în respirație ce poate duce până la insuficiența respiratorie acută”, atrage atenția dr. Diana Stoica.

Transmiterea virusului prin tuse, strănut și chiar vorbire

În cele trei luni de luptă continuă cu virusul, specialiștii au descoperit că pot exista pacienți infectați dar asimptomatici, adică cei care nu prezintă niciun fel de simptom specific COVID-19. Atenție, aceste persoane pot răspândi boala. „Trebuie să menționez că avem o categorie importantă de populație, fără comorbidități, care se infectează dar sunt total asimptomatici. Aceștia reprezintă o sursă importantă de răspândire a virusului dacă nu se respectă măsurile de protecție, menținerea distanței și regulile de igienă”, spune medicul epidemiolog.

Dacă la început se știa că virusul îi afectează doar pe oamenii în vârstă, ulterior s-a demonstrat că nu doar tinerii, ci și nou-născuții se pot infecta cu COVID-19.

Virusul se transmite prin contact direct

Imediat ce autoritățile au descoperit faptul că tot mai mulți oameni se îmbolnăvesc din cauza noului COVID-19, s-a luat decizia limitării circulației. Astfel, toate unitățile de învățământ au fost închise, orele de curs mutându-se în mediul online, iar serviciul, acolo unde s-a putut, s-a mutat… acasă. Starea de urgență a trecut, românii au scăpat de declarațiile pe proprie răspundere, cel puțin în localitate, și a urmat starea de alertă. De virus încă n-am scăpat.

Cum se transmite? „Virisul se transmite prin contact direct cu picăturile respiratorii ale unei persoane infectate (produse prin tuse și strănut). Persoanele se pot infecta și prin atingerea suprafețelor contaminate cu virusul, și apoi atingerea feței (de ex. ochii, nasul sau gura). Coronavirusul poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore, dar produsele dezinfectante, în special cele pe bază de alcool și clor, îl pot ucide”, ne asigură dr. Diana Stoica.

Pe lângă obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile închise și aglomerate, este foarte important să ne spălăm frecvent mâinile cu apă și săpun sau să ne dezinfectăm cu soluții pe bază de alcool. Medicul Diana Stoica ne recomandă cinci pași simpli atunci când ne spălăm mâinile. „Pentru a elimina microbii de pe mâini, o simplă clătire nu este suficientă.

Pasul 1: Udăm mâinile cu apă curată.

Pasul 2: Aplicăm săpunul în cantitate suficientă pentru a acoperi mâinile ude.

Pasul 3: Frecăm întreaga suprafață a mâinilor timp de cel puțin 20 de secunde, inclusiv spatele mâinilor, între degete, degetul mare (care, de multe ori, este uitat) și sub unghii.

Pasul 4: Clătim bine cu apă.

Pasul 5: Uscăm mâinile cu un prosop curat sau un prosop de unică folosință.

Spălați-vă des pe mâini, mai ales înainte și după masă, după suflarea nasului, tușit sau strănutat, după mersul la toaletă/baie, și ori de câte ori mâinile sunt vizibil murdare. Dacă nu sunt disponibile apa și săpunul, putem utiliza un dezinfectat pentru mâini pe bază de alcool (cu cel puțin 60% alcool), dar dacă mâinile sunt vizibil murdare, apa și săpunul sunt soluția ideală.”

Mănușile oferă o FALSĂ senzație de protecție!”

Medicul Diana Stoica este de părere că purtarea mănușilor de protecție la cumpărături, la volan sau în oricare alte contexte asemănătoare nu reduce riscul infectării cu COVID-19, ba chiar îl poate crește. „Mănușile cresc riscul răspândirii virusului deoarece nu te vei spăla/dezinfecta pe mâini, vei continua să atingi diferite suprafețe cu mănușile contaminate, împrăștiind germeni peste tot. Mănușile oferă o falsă senzație de protecție! Opriți utilizarea mănușilor pe stradă, în magazine/supermarketuri, când folosiți telefonul etc., iar în locul acestora, dezinfectați-vă mâinile. Atunci când nu sunt folosite corect, mănușile devin din protective, o cale sigură de transmitere a microbilor. De aceea, folosirea mănușilor (în spital) trebuie considerată o metodă adjuvantă igienei mâinilor și nu una de substituție a acesteia. Alte măsuri, pe lângă purtarea măștilor în spațiile închise și igiena mâinilor, ar fi evitarea aglomerațiilor și respectarea distanțării fizice.”

Cum se manifestă infecția cu COVID-19?

Virusul nu afectează doar tractul respirator, ci și sistemul digestiv. Concret, după ce o persoană a strănutat sau tușit, particulele de salivă sunt propulsate în aer, intrând în contact cu alte persoane sau suprafețe. „Infecția naturală se face cu o doză mică de virus pe care organismul infectat o elimină prin aerosolii expulzați prin tuse, strănut și chiar vorbire. Vironii (virușii) se fixează pe receptorii suprafeței celulelor epiteliale ale tractului respirator unde se multiplică. Infecțiile clinice au grade variate de severitate, în funcție de starea fiziologică generală a organismului, dar, în special, de eficiența funcțională a mecanismelor imunitare de protecție”, spune dr. Diana Stoica.

Perioada de incubație a virusului este de două săptămâni, iar în primele cinci zile, pacientul poate fi asimptomatic, iar rezultatul la testele RT-PCR pot ieși negative. „Metoda sensibilă și specifică de diagnostic este real time PCR pentru detectarea ARN viral în probele tractului respirator, scaun, ser, urină. Aspiratul endotraheal are încărcătura virală cea mai mare. Dată fiind perioada lungă de incubație (circa 14 zile), în primele 5 zile de boală, încărcătura virală este mică și rezultatul PCR poate fi negativ. ARN viral rămâne detectabil în secrețiile respiratorii și în scaun mai multe săptămână după declanșarea bolii”, avertizează aceasta.

Știm cu ce tratăm COVID-19?

Până la acest moment, oamenii de știință nu au descoperit un medicament specific pentru COVID-19, astfel că pacienții primesc tratament în funcție de bolile preexistente și de gravitatea infecției. În timp ce unora li se prescrie Paracetamolul, altora le este recomandată folosirea unor substanțe precum hidroxiclorochina sau lopinavir/ritonavir. „Medicația folosită se bazează pe experiența epidemiei de SARS din 2003, MERS din 2012 și pe datele acumulate până acum din pandemia ce este în desfășurare. Tratamentul este decis în funcție de severitatea bolii. La persoanele asimptomatice nu se recomandă tratament. În formele ușoare, tratamentul este doar simptomatic (paracetamol), la care, în funcție de evoluție, se poate adăuga hidroxiclorochina sau lopinavir/ritonavir. Utilizarea vitaminei C, a vitaminei D, poate fi benefică. Durata tratamentului este una orientativă, ea se poate prelungi sau scurta în raport cu evoluția pacientului, însă fără a se reduce sub 5 zile (cu condiția să nu apară efecte adverse severe). Recomandări generale: repaus la pat, suport caloric suficient”, conchide dr. Diana Stoica.

Potrivit digi24.ro, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a suspendat luni testele clinice cu hidroxiclorochină. Măsura este temporară, și a venit ca urmare a unui studiu realizat de revista medicală The Lancet, care demonstrează că acest tratament administrat pacienților bolnavi de COVID-19 nu doar că este ineficiet, dar, în unele cazuri, poate fi chiar periculos.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here