Ediția: Joi 26 Decembrie 2024. Nr 6785
Ediția: Joi 26 Decembrie 2024. Nr 6785

GALERIE FOTO: Minifotbal – Soveja, echipă cu o poveste cu final nedefinit!

Minifotbalul vrâncean de sală are două echipe care au traversat anii, să fie vreo 15, poate mai mulți sau mai puțini, dar cam pe-acolo – GS Mobile și Soveja. Despre cea de-a doua scriu în numărul de astăzi al Monitorului de Vrancea. O fac pentru că mi s-a părut a fi cea mai apropiată de ideea de echipă, de prietenie, de colegialitate. Și de drag de sport. Și, mai cu seamă pentru că este singura formație de comună care a rezistat timpului și a jucat în toate competițiile de minifotbal de iarnă, dar și de vară din acești ani.

De unde a răsărit, în inima munților Vrancei cea mai frumoasă echipă de minifotbal a unei comune?

La Soveja, ca în toate satele, copiii băteau de mici mingea. Aici, însă, mai mult decât în alte părți, exista și sursa de inspirație. Iarna, echipele de seniori din Vrancea, Galați sau Buzău făceau cantonamentele care îi ajutau pe jucători ”să țină tot anul”, cum îmi spune acum fostul conducător de joc al Unirii, Ovidiu Rusu. ”Nea Aristică Ghiță inventase pentru jucătorii lui traseul botezat de aceștia Moartea căprioarei, de la hotel, cu ocolișuri, până în Punga unde continuau antrenamentele dure. Dar foarte necesare. Astea erau baza. Vara făceam doar întreținere”, îmi mai spune Ovidiu Rusu. Cam cum se antrenau focșănenii o făceau și gălățenii ori buzoienii. Pentru băietanii Sovejei erau un punct de atracție, dar și de inspirație. Și-au făcut echipă.

”Și ce echipă”, îmi spune unul dintre cei mai longevivi și mai valoroși jucători de fotbal ai Sovejei, Lucian Zamfir, în viața de toate zilele, inginer silvic, până de curând, director al Direcției Silvice Vrancea. ”Devenisem parteneri de antrenament pentru echipele care erau în pregătire la Soveja, cazate la Zboina, la Turist sau la motel”. În treacăt fie spus – deși nu ar trebui vorbit în treacăt despre asta, după 1990 s-a cam ales praful de toate acestea, ca și din renumele stațiunii Soveja, partea de Vrancea cu cel mai ozonat aer din țară. Înțeleg că Zboina și Motelul ar fi fost preluate de investitori care încearcă să le repună în circuitul turistic. Ideal ar fi să fie reintroduse în circuitul de pregătire de iarnă și de vară al echipelor sportive din Vrancea, măcar.

Cum s-au făcut sovejenii cu tricouri ale oțelarilor gălățeni!

Lucian Zamfir: ”Vă spun una de poveste. E pe bune! Într-o vară, jucătorii Oțelului Galați, cum nu aveau alți parteneri de antrenament le-au propus sovejenilor să facă un amical pe teren mic. Miza erau tricourile gălățenilor. Dacă pierdeau dădeau tricourile. Vă asigur că nu au jucat să piardă, dar ai noștri au fost mai buni, și s-au făcut cu echipament de echipă grea! Și cu un motiv de povestit peste vreme de o ispravă care nu era la îndemâna oricui”. Peste timp, actuala formație de minifotbal a Sovejei a reușit să bată în ediția din acest an a Cupei Adi Olteanu pentru old boys, după un meci de toată frumusețea, o grupare din care au făcut parte mai mulți foști fotbaliști ai Gloriei Buzău de pe când era în Liga I. Îmi mai spune Lucian Zamfir că au fost fotbaliști ai Sovejei care au fost invitați să joace pentru Oțelul, dar au preferat să facă altceva în viață. Oricum, lucruri foarte importante, așa cum fac și actualii jucători ai echipei de minifotbal.

Un grup unit de bărbați mândri și buni fotbaliști!

Cu mai mult timp în urmă la Soveja era un grup vocal bărbătesc. Impresionant, copleșitor când cânta. Aceeași senzație am avut-o când am văzut pentru prima oară jucând echipa de minifotbal a Sovejei într-o cupă de iarnă în Sala Polivalentă din Focșani. Cred că era Cupa Firmelor. Erau pe teren sovejeni get-beget: Lucian Zamfir, Gicu Gheț – pe care Ionică Serea, și el echipier, la un moment dat al Sovejei – l-a numit ”cel mai tehnic jucător pe care l-a întâlnit” -, Liviu Țuțui, Sorin Dobrin, Ovidiu Ghenuche, Ovidiu Răcoșanu, Marius Dudu, Cătălin Ciolan, Daniel Bunghez, Gheorghiță Găneț. Era prin 2007. Aproape toți joacă și astăzi în frumoasa echipă care la început s-au numit Zboina Soveja, apoi Taralex Soveja, după numele unor sporsori care le-au fost alături fotbaliștilor amatori, pentru ca ulterior să rămână Soveja. Curat!

O echipă care și-a onorat mereu comuna prin prestația în teren, prin rezultate, prin impresia excelentă produsă spectatorilor. Soveja a câștigat de două ori competițiile în care a evoluat, de două ori a terminat pe locul al doilea iar de trei ori, pe locul al treilea. Sovejenii au reprezentat minifotbalul vrâncean în turnee de campionat național de old-boys, la Piatra Neamț și Turnu Severin unde au lăsat bune impresii. Iar într-o perioadă, acum tradiția a fost întreruptă, sovejenii, împreună cu tecucenii și o echipă constituită de Jani Olteanu – un alt împătimit al minifotbalului – organizau câte un triungiular, cu meciuri la Focșani, la Soveja sau la Polivalentă. Dar nu locul ocupat la final de concurs a fost important pentru sovejeni, ci drumul până acolo. Faptul că au jucat de dragul fotbalului de care s-au atașat de foarte tineri, al prieteniei care îi leagă peste ani. Lucian Zamfir, care este și căpitanul echipei, mi-a făcut un fel de mărturie de credință: ”Pentru noi fotbalul este un bun prilej de socializare, de a ne întâlni și petrece timpul în mod plăcut. Multora dintre noi, băieți talentați, ne pare rău că nu am putut face acest lucru în mod organizat, unii având calitățile pentru a deveni fotbaliști adevărați”.

Sunt și oamenii pădurii!

Dacă spui Soveja, spui înainte de toate pădure. Sovejenii. cei rămași pe-aici, sunt înainte de toate oamenii pădurii. Au arătat acest lucru și în minifotbal. Au silvicultorii ”Cupa Comsilva”, o competiție de minifotbal internațională, organizată de Sindicatul silvicultorilor. În 2012, sovejenii, reprezentând România, au câștigat Cupa, după ce în semifinală au bătut Croația iar în finală au trecut de Moldova.

Echipa Sovejei a avut, în timp, în componența sa și jucători pe care i-a asimilat, care au fost ca și ai ei, și care au adus un plus de calitate și consistență. Baza a reprezentat-o mereu grupul de început și care continuă o poveste frumoasă are final nedefinit. Va fi atât cât Lucian Zamfir, Gicu Gheț, Liviu Țuțui, Sorin Dobrin, Ovidiu Ghenuche, Marius Dudu, ca să-i numesc pe cei care au jucat și în ediția din acest an a Cupei Adi Olteanu pentru Old Boys, vor avea remarcabila tinerețe ce la ei pare fără bătrînețe. Și vor veni la Focșani să joace minifotbal onorând numele comunei din creierul munților Vrancei cu cel mai ozonat aer din țară. Și cu multe nestemate de cultură și trăire românească, de civilizație, ce constituie un fond în care fotbalul își are locul său definit printr-o echipă de bărbați și sportivi adevărați.

Sursa foto: Petrică Butuc, arhiva Lucian Zamfir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?