Fosile descoperite în Bulgaria demonstrează că Homo sapiens a sosit în Europa mai devreme decât se credea (studiu)

0
64

Fosile osoase fragmentare şi un molar descoperite în Bulgaria, datând din urmă cu aproximativ 45.000 de ani, demonstrează că populaţiile de Homo sapiens au pătruns în Europa – până atunci un bastion al neandertalienilor – mai devreme decât se credea până acum, au anunţat luni oamenii de ştiinţă, citaţi de Reuters. ADN-ul prelevat de la cele cinci fosile descoperite în peştera Bacho Kiro din Bulgaria a demonstrat că acestea aparţineau Homo sapiens-ului modern, au declarat cercetătorii. Această dovadă a rezolvat o dezbatere cu privire la identitatea speciei care a lăsat în urma sa o remarcabilă serie de artefacte găsite în acest sit, printre care unelte din piatră din os şi pandantive realizate din dinţii urşilor de peşteră. Aşadar, specia noastră a populat peştera, nu cea a neandertalienilor.

Cercetarea antedatează cu mii de ani sosirea Homo sapiens din Europa, un punct de reper în istoria unei specii care a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 300.000 de ani şi apoi s-a răspândit în restul lumii. Resturile umane descoperite în peşteră au o vechime ce variază între 43.000 şi 46.000 de ani, în timp ce artefactele asociate datează din urmă cu până la 47.000 de ani, după cum a declarat paleoantropologul Jean-Jacques Hublin, directorul Departamentului de Evoluţie Umană de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania. „Se pare că acesta este momentul celui mai timpuriu val de oameni moderni la latitudini medii din Eurasia”, a adăugat Hublin, existând dovezi ale prezenţei Homo sapiens relativ curând după aceea la latitudini similare din Moravia până în Mongolia.

Neandertalienii – cu un fizic mai robust decât Homo sapiens – populau deja Europa de sute de mii de ani.

Potrivit lui Hublin, noile constatări indică faptul că aceste două specii s-au suprapus timp de circa 8.000 de ani înainte de dispariţia neandertalienilor. Există o dezbatere cu privire la ceea ce a condus la dispariţia neandertalienilor, una dintre supoziţii fiind aceea că specia noastră i-a eliminat, după mii de ani de interacţiuni – inclusiv încrucişări – care au lăsat o amprentă de neşters asupra genomului uman. „După părerea mea, neandertalienii au dispărut din Europa din cauza competiţiei cu specia noastră. Totuşi, acest lucru nu s-a produs peste noapte”, a explicat Hublin, autor principal al studiului publicat în revista Nature, alături de un al doilea studiu, publicat în Nature Ecology & Evolution. Rămăşiţele animaliere din peşteră au dezvăluit practicile de vânătoare şi de tranşare a urşilor de peşteră, bizonilor, cerbilor uriaşi, cailor, hienelor şi leilor, notează Reuters.

Printre artefacte se numără lame ascuţite din piatră şi numeroase ornamente personale, inclusiv o mărgea din fildeş de mamut şi pandantive din dinţi de urs. Aceste pandantive prezintă similarităţi uimitoare cu cele realizate mai târziu de neandertalienii din vestul Europei, ceea ce indică faptul că rudele noastre cele mai apropiate din punct de vedere evolutiv au adoptat aspecte din cultura Homo sapiens. „Dovada bazată pe ADN este acum sigură, neandertalienii şi Homo sapiens au interacţionat când au intrat în contact. În unele locuri, aceste interacţiuni au putut fi chiar ‘prietenoase’, în lipsa unui cuvânt mai bun”, a declarat Shara Bailey, specialistă în antropologie la Universitatea din New York şi coautoare a studiului. „Le purtăm ADN-ul şi au fost influenţaţi de inovaţiile noastre culturale”, a adăugat ea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here