Viaţa poate prospera chiar şi într-o atmosferă formată în proporţie de 100% din hidrogen, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi publicat luni în revista Nature Astronomy. Această concluzie poate modifica radical locul şi modul în care căutăm viaţă pe alte planete, informează marţi Space.com. În cadrul studiului, o echipă de cercetători coordonată de Sara Seager, astrofizician şi planetolog la MIT, a realizat o serie de experimente în care a folosit bacteria Escherichia coli (E. Coli) şi drojdie. Cele două microorganisme au fost plasate într-o atmosferă formată în proporţie de 100% din hidrogen. În mod neaşteptat, microorganismele au supravieţuit fără să întâmpine mari probleme într-o astfel de atmosferă complet diferită de cea terestră. Hidrogenul reprezintă mai puţin de 1 parte pe milion din atmosfera terestră, care este formată în cea mai mare parte din azot. „Doresc să-i împing pe astronomi să se gândească mai bine pe ce tipuri de planete ar putea exista viaţă. Biologii, dacă s-au gândit vreodată la atmosfere bogate în hidrogen, vor spune că nu există nicio problemă pentru viaţă, pentru că hidrogenul nu este un gaz toxic pentru organisme”, a comentat Seager pentru Space.com. Însă, a adăugat ea, astronomii „nu ştiu că viaţa poate prospera în atmosfere formate preponderent din hidrogen, aşa că studiul nostru le oferă o dovadă experimentală clară că acest lucru este posibil”.
Astfel, conform lui Seager, astronomii ar putea să se gândească să studieze unele exoplanete (planete din afara Sistemului Solar) cu atmosfere bogate în hidrogen, pe care altfel nu le-ar considera locuri în care poate exista viaţă. Microbii pe care Sara Seager şi echipa ei i-au studiat în laborator se dezvoltă mai greu într-o atmosferă formată în proporţie de 100% din hidrogen decât în atmosfera terestră. „De câteva ori mai încet pentru E. Coli şi de câteva sute de ori mai lent pentru drojdie”. Însă, a precizat cercetătoarea, „acest lucru nu este prea surprinzător, pentru că în absenţa oxigenului, microbii îşi obţin hrana din procesul de fermentare, proces care nu asigură un nivel de energie la fel de ridicat”.
Deşi acest experiment a demonstrat că viaţa poate supravieţui într-o atmosferă formată din hidrogen pur, oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă să descopere exoplanete cu astfel de atmosfere, ci mai degrabă planete cu atmosfere în care hidrogenul este gazul dominant. Aceste descoperiri sunt în mod special importante pentru căutarea vieţii extraterestre, pentru că astronomii sunt de părere că ar putea exista numeroase planete telurice cu atmosfere bogate în hidrogen, pe care ar putea exista viaţă. „Încă nu am găsit astfel de planete. Dar teoria ne spune că ele ar trebui să existe. Însă, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, exoplanetele gigantice şi planetele din clasa mini-Neptun au toate atmosfere în care gazele predominante sunt hidrogenul şi heliul, însă nimeni nu crede că ar putea exista viaţă acolo”, a mai comentat Sara Seager.
