Medicul Mihaela Prodan și psihologul Carmen Dobre ne spun cum să protejăm sănătatea fizică și emoțională a copiilor în această perioadă

0
3265

Chiar dacă unii sunt încă mici, alții au ajuns deja la vârsta adolescenței, copiii au modul propriu prin care își manifestă îngrijorarea față de situația actuală. Pe lângă faptul că școala s-a mutat în mediul online, copiii sunt acum aproape în permanență alături de părinți, acasă, departe de agitația locurilor de joacă sau a parcurilor, departe de colegi și prieteni de vârsta lor. Am vrut să aflăm de la specialiști, cum sunt afectați copiii de această închidere în casă, fapt pentru care am luat legătura cu psihologul Carmen Dobre și cu medicul Mihaela Prodan, șefa secției de Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” Foșcani.

Rutina noastră cea de toate zilele…

De la debutul său, COVID-19 a avut „forța” de a răsturna cu susul în jos întreaga rutină a oamenilor: unii nu mai merg la serviciu pentru că fie nu mai au, fie au intrat în șomaj, fie lucrează de acasă; alții merg, dar sunt expuși riscului infectării, așa cum este cazul personalului medical, al angajaților MAI și MApN, al lucrătorilor din marile magazine. Afectați sunt însă și copiii, care nu mai merg la școală sau la grădiniță. „Este imposibil să ne gândim că cei mici nu sunt afectați, din moment ce răspândirea virusului a produs schimbări majore în ritmul zilnic al vieții lor. Chiar dacă ei nu întreabă sau nu reacționează în nici un fel, acest lucru nu înseamnă că nu se gândesc și că nu înțeleg lucrurile în felul lor.

Pentru părinți recomandarea este să evite să vorbească în prezența copiilor despre propriile lor scenarii. Este indicat să le vorbim copiilor și să le explicăm ceea ce se întâmplă la ora actuală adaptând conținutul explicației la nivelul vârstei copilului. Ca să liniștești un copil care se teme de COVID-19, spune-i adevărul și asigură-l că este în siguranță. În felul acesta le arătăm copiilor că putem avea control asupra situației, înțelegând corect ceea ce se întâmplă și având la îndemână strategii de a se proteja și de a lupta contra virusului”, ne sfătuiește psihologul Carmen Dobre.

Gestionarea anxietății

Psihologul atrage atenția asupra faptului că toată emoția negativă a părinților sau a adulților din jur se răsfrânge asupra copiilor, ceea ce ar putea produce schimbări în comportamentul lor. „Gestionarea anxietății este esențială pentru sănătatea emoțională a copilului. Copiii sunt îngrijorați de panica pe care o văd în familie. Văd că părinții fac cumpărături compulsive, aud cuvinte ca «stare de urgență» și dacă adulții nu le explică ei devin confuzi și, la rândul lor, îngrijorați. Fiți atenți la semnele non-verbale ale anxietății la copii. Unii s-ar putea să devină mai agitați, irascibili sau să plângă cu ușurință. Petreceți mai mult timp cu ei, îmbrățișându-i mai des. În situații de stres și de criză, nevoile de atașament ale copiilor se pot intensifica. Atunci când părinții se comportă într-o manieră calmă și sigură pot oferi cel mai bun ajutor copiilor.”

Mai mult timp!

Zilele acestea, când Pământul „respiră”, încercați să faceți același lucru în familie. Pe lângă cursuri și teme online, timpul petrecut în familie poate însemna și jocuri sau activități casnice care să-i responsabilizeze, dar și să-i unească pe membrii familiei. „Timpul petrecut alături de părinte le oferă copiilor certitudinea stabilității și siguranței. Atât timp cât părinții sunt lângă ei, copiii se simt bine, protejați și lumea este un loc sigur. Pentru mulți copii «a sta acasă» este perceput ca vacanță și asta conduce la schimbarea rutinelor. Multe școli au inițiat «cursuri și teme online» iar asta-i ajută și pe copii și pe părinți să petreacă mai mult timp cu preocupări educaționale și mai puțin cu preocupări legate de pandemie și de consecințele acesteia. Pentru mulți părinți a devenit posibil să stea acasă împreună cu copiii lor și le este mai ușor să aibă mai multe activități în comun: mese, gătit, puzzle, lego, table, rummy, șah, cărți de joc etc. Jocurile cu emoții sunt indicate pentru copii, ei se vor simți mai ușurați și mai eliberați dacă își vor putea comunica trăirile greu de dus, descărcându-se astfel de povară într-un cadru sigur și dătător de stabilitate. Aceste activități vor muta atenția copiilor dvs. de la subiectul «fierbinte» al acestei perioade”, mai adaugă Carmen Dobre.

Idei pentru adolescenți

Acesta poate fi un subiect mai sensibil, pentru că adolescența este o etapă în care nesiguranța emoțiilor îi poate face adesea pe copii să alunece în stări greu de controlat. „Adolescenții pot accesa informații științifice din surse de încredere cum sunt site-urile de Internet ale UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății, pentru a se informa sau pentru a verifica orice informații primite pe canale mai puțin credibile. Părinții ar putea alcătui un program cu activități zilnice împreună cu adolescenții, cu propuneri venite chiar din partea lor.

Modalități prin care adolescenții se pot destinde și să își creeze un echilibru în viața de zi cu zi sunt: pot ține legătura cu prietenii prin telefon, dar pot avea și timp alocat pentru treburile gospodărești, teme, un film preferat sau cititul unei cărți înainte de culcare. Concentrându-se asupra lor, pot găsi timp pentru a învăța ceva nou, de exemplu să studieze o limbă străină. Concentrându-se asupra lor și găsind modalități de a folosi timpul nou, reușesc să protejeze sănătatea mintală în mod productiv”, mai spune psihologul.

Cum explicăm copiilor nevoia de distanțare socială?

Ce-i răspundem copilului atunci când ne roagă să iasă în fața blocului/casei pentru a se întâlni cu prietenii?! Sau ce alte lucruri este nevoie să le discutăm împreună cu cei mici, mai ales în această perioadă?! „Explicați copiilor că este normal să se simtă îngrijorați atunci când în lume se întâmplă multe lucruri care ne sperie. Nu este însă o idee bună să îi încarci cu informații pe care ei nu le-au cerut – câte cazuri există, câți au murit – sau să îi ameninți. Putem să creăm niște traume dacă nu suntem atenți la modul în care vorbim cu ei despre lucrurile acestea. Cel mai bun lucru pe care îl pot face ei este să vorbească despre regulile de igienă. E important ca ei să deprindă spălatul pe mâini, strănutatul corect – în cot, nu în palmă –, să învețe să nu pună mâna murdară la gură, la nas, să arunce șervețelele direct la gunoi după ce le-au folosit. Regulile de bază pentru a diminua neliniștea copiilor constau în a le oferi un mediu sigur și securizat. Copilul care se simte în siguranță are puține motive de neliniște”, răspunde psihologul.

Explicați ce se întâmplă cât mai simplu!”

Dacă părinții au fost depistați pozitiv COVID-19, intervine separarea copilului de familie. Iar acest lucru se poate transforma într-o traumă dacă situația nu este gestionată corect. „Deoarece fiecare copil este unic, este dificil de spus cum va reacționa acesta într-o situație stresantă/traumatică. Dacă este nevoie de separarea copilului de familie, acest lucru se va face într-o manieră cât mai adecvată vârstei și mai ales cu ajutorul unei rude apropiate care să poată monitoriza constant starea copilului. Explicați ce se întâmplă cât mai simplu în funcție de vârsta copilului. Pe întreaga durată a separării, copilul trebuie să poată intra în contact cu părinții prin apeluri telefonice sau video. Indiferent de vârsta copilului dumneavoastră, el poate fi afectat după un astfel de episod. Unii copii reacționează imediat, alții pot prezenta semne mult mai târziu. Felul în care un copil reacționează și semnele cele mai frecvente de disconfort emoțional variază în funcție de vârsta copilului, de experiențele sale anterioare și de felul în care copilul reacționează la situațiile stresante în mod obișnuit”, conchide Carmen Dobre.

Pot ieși să ia o gură de aer în jurul blocului”

Poate că mulți părinți se întreabă în această perioadă dacă este bine să-i scoată pe cei mici afară. Am luat legătura cu medicul pediatru Mihaela Prodan, șefa secției de Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Focșani, care ne-a spus că este recomandat să-i scoatem pe copii la aer, dar nu în locuri aglomerate, cum sunt supermarket-urile. „Din punctul meu de vedere este o măsură excepțională aceasta prin care copiii stau acasă, pentru că ei sunt purtătorii asimptomatici de virusuri, în general, nu numai de coronavirus. Dacă-i scot în curtea personală unde nu se întâlnesc cu nimeni, da. Dacă-i scot la supermarket, nu-i cea mai bună soluție. Prin urmare, pot ieși să ia o gură de aer în jurul blocului, atunci când nu este lume, cu mască la gură și respectând toate măsurile de prevenție. Cu toții ieșim câte un pic. Avantajul este al celor care stau la casă și ies în curtea personală. Știu mame care au ales să iasă seara, m-au sunat și m-au întrebat: «Doamna doctor, e bine seara când nu e lume pe stradă să ies și să dau o tură de bloc?». Și am spus, da, e foarte bine pentru că trebuie să ne mișcăm”, spune pediatrul Mihaela Prodan.

Nu stăm numai în fața calculatorului”

Este dificil să prevenim sedentarisul, mai ales în această perioadă, dar nu și imposibil. După ce am terminat lucrul la calculator, este foarte important să ne odihnim ochii. Cât despre relaxarea minții, există varianta jocurilor sau a altor activități interactive. „Există jocuri care să le pună mușchii în mișcare astfel încât să nu stăm numai în fața calculatorului. E bine ca părinții să gândească activitatea copilului astfel încât să îmbine mișcarea fizică, interacțiunea cu părinții, vizionarea unui film sau a unei emisiuni educative. Trebuie să avem grijă să nu facem abuz de nimic în ceea ce privește alimentația. Acum, dacă stăm în casă, toată lumea are tendința să treacă pe la frigider, trebuie să mâncăm ca de obicei, poate chiar mai puțin, pentru că avem activitate fizică mai puțină, nu mai mergem la sporturi organizate, nu mai alergăm, nu mergem cu bicicleta, asta în cazul în care nu avem curte persoanlă”, mai spune medicul.

Cum gestionăm urgențele?

Șefa secției de Pediatrie de la Spitalul Județean Focșani spune că fiecare părinte ar trebui să aibă în casă antitermice, de genul paracetamolului. Atenție! Doctorul ne recomandă să nu mutăm totuși farmaciile acasă. Ce facem atunci când cel mic se simte rău? „Sunăm medicul de familie sau pediatrul. Dacă are febră și este foarte grav, mergem la Urgență, acolo există un triaj epidemiologic și cadrele medicale știu ce au de făcut. Ar trebui să avem doar antitermice în casă, ceva gen paracetamol. Orice părinte ar trebui să aibă în casă o cutie de paracetamol, sau un flacon de paracetamol suspensie pentru copilul mic, un supozitor de paracetamol, dar nu stocuri de medicamente”, concluzionează dr. Mihaela Prodan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here