GALERIE FOTO: Sportivi de poveste ai Vrancei – Daniela Trandafir – profesoară, antrenoare, arbitră!

0
522

* „Viata își are farmecul ei, depinde numai cu ce ochi o privești. Iubește ceea ce faci și totul nu-ți va părea atât de greu pe cât este în realitate!”

Am în față câteva fotografii. Primele, cu echipa de gimnastică junioare a României, câștigătoare a medaliei de argint a Campionatului European din 1998, de la Sankt Petersburg, din care mai făceau parte Andreea Florentina Isărescu, Elena Oprea, Olimpia Popa și Andreea Răducan. Cele din urmă, din acești ani, din concursuri de gimnastică interne și internaționale.

În primele, o domnișoară de la Focșani, cu zâmbet fermecător, frumoasă, grațioasă, foarte expresivă. Și desigur, campioană pentru că altfel nu ar fi fost în Naționala României. În fotografiile din acești ani, o doamnă cu zâmbet fermecător, frumoasă, grațioasă, foarte expresivă. Este Daniela Trandafir! Fostă multiplă campioană a României, medaliată la competiții internaționale, între care și Campionatul European din 1988, la care am făcut referire mai devreme și a cărei carieră a fost întreruptă de o accidentare. Daniela Trandafir, profesoară și antrenoare la Clubul Sportiv Școlar Focșani. Între elevele sale – pe care le-a pregătit împreună cu Cezar Stoica, se află marile talente Ana-Maria Bărbosu, care domină cu autoritate gimnastica românească la categoria ei de vârstă și colega Anei-Maria, Iulia Trestianu și ea componentă a Lotului Național. Daniela Trandafir este arbitră internațională ce reprezintă România la competiții interne și internaționale de mare anvergură. La început de martie ar fi urmat să arbitreze în Canada. Dar a venit criza provocată de Covid – 19! Daniela Trandafir, mama minunii blonde Daria, care face, la rândul ei, gimnastică.

A început gimnastica la șase ani, în sala în care acum antrenează copile pe care la transformă în campioane. Între acel moment și acești ani în care este antrenoare și arbitră internațională se află o remarcabilă carieră ce definește un sportiv de poveste al Vrancei. O poveste spusă pe scurt în interviul de mai jos!

Așadar!

– Ce anume v-a dus spre sportul în care v-ați ilustrat atât de frumos?

– Eram mică, plină de energie și o neastâmpărată. Așa s-au hotărât părinții mei, aveam 6 ani, să mă îndrume către un sport și, cum multe variante nu existau în anii ’90, gimnastica a fost sportul care a fost să fie pentru mine și să fie al meu de suflet.

– Cine v-a îndrumat primii pași în sport, cine v-a construit de la copilul talentat până la campioana care ați devenit?

– Spre deosebire de alte sportive care au trebuit să mai schimbe grupa în funcție de vârstă sau de conjunctură, eu am avut noroc. Doamna Maria Drăgan și domnul Petrică Neda au fost profesorii, îndrumătorii și susținătorii mei din prima clipă în care am deschis ochii spre gimnastică.

– Care a fost drumul în cariera sportivă?

– Tot ceea ce știu despre cariera mea ca sportivă de performanță este că mi-au plăcut etapele pe care a trebuit să le înfrunt, să le parcurg și pe care, cu siguranță, le-am trăit din plin. Atât pe drumul spre rezultatele naționale cât și spre cele de la nivel internațional.

– Care au fost experiențele, personalităție ce v-au marcat cel mai profund în cariera de sportivă?

– Cred că, mai ales, perioada petrecută la lotul Național Olimpic care a fost și vârful meu ca gimnastă. Faptul că am avut onoarea să fiu antrenată de cuplul de antrenori Octavian Bellu și Mariana Bitang. Atunci, au început și competițiile internaționale, rezultatele cele mai importante din cariera mea.

– Dacă nu ați fi făcut gimnastică, există alt sport pe care v-ar fi plăcut să faceți?

– Totul pleacă de la gimnastică și cred că m-aș fi dus spre sporturi care implică tot salturi și întoarceri, sporturi precum patinajul, sărituri în apă. Ar mai fi ceva care m-a atras întotdeauna: atletismul.

– Care este crezul dumneavoastră de sport și de viață?

– Viața își are farmecul ei, depinde numai cu ce ochi o privești. Iubește ceea ce faci și totul nu-ți va părea la fel de greu pe cât este în realitate!

– V-ați fi văzut făcând – sau v-ar fi plăcut să faceți altceva decât sport?

– Da, au fost perioade în care m-am întrebat și eu ce ar fi fost dacă?! Și da, am avut întotdeauna o sete mare de cunoaștere, de a ști cât mai multe despre orice în toate domeniile, atât cât mi-a permis timpul. Dacă nu aș fi făcut sport de performanță m-aș fi îndreptat spre medicină sau psihologie.

– Continuați să fiți parte a sportului vrâncean și să construiți, la rândul dumneavoastră, campioni sau viitori campioni. Ce le-ar trebui acestora să ajungă la nivelul la care ați fost ca sportivă?

– Este parte din viața mea sportul, înseamnă adrenalină, spontaneitate, vivacitate, într-un cuvânt este Drogul meu. Iubesc gimnastica, iubesc copiii și mai ales iubesc copiii care aleg să facă gimnastica. Consider că sunt copii deosebiți prin faptul că aleg să facă și altceva decât ceea ce a ajuns să însemne lumea din ziua de azi – net și gadget -uri. Gimnastica nu este un sport ușor, dar da, este frumos, interesant, totul la superlative. Dar în care, fără implicare, dorință, determinare și plăcerea de a munci, nu există reușită!

Din ceea ce sunteți acum, ce îi datorați sportului?

50 la sută, sigur. Restul este ceea ce mi-au insuflat părinții, experiențele, obstacolele, eșecurile, realizările. Toate etapele vieții, cu fiecare oră, zi, lună, an au fost cu învățăminte și m-au făcut omul care sunt azi. M-au întărit atât în gândire cât și în caracter.

– Ce viață aveți dincolo de sport?

– Îmi place să-mi petrec timpul cu fetița mea, cu activitățile ei, mai gătim. Îmi plac plimbările, să dansez, să citesc…

Aici s-a terminat dialogul cu o doamnă care a trăit și trăiește prin și pentru gimnastica la care a ajuns pentru că atunci cînd era mică era plină de energie și o neastâmpărată.

Mulțumesc pentru interviu, Doamnă Daniela Trandafir. În numele cititorilor Monitorului de Vrancea vă doresc să rămâneți așa cum sunteți, să vă bucurați de minunea blondă Daria. Și să fiți sănătoase!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here