Află totul despre obținerea indemnizaţiei de creştere a copilului!

0
431

Actul normativ care reglementează concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2010. Potrivit ultimelor statistici efectuate de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Vrancea, la sfârşitul lunii decembrie a anului 2019, numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului era de 1.836. Cuantumul indemnizației de creştere a copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic de 1.250 lei, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei. Conform legii, dreptul la concediu şi la indemnizaţie poate fi obţinut ori de tată, ori de mamă, atât timp cât aceştia îndeplinesc criteriile de acordare. Dacă beneficiarul moare, plata indemnizației se suspendă. În acest articol veţi găsi informaţii utile despre actele necesare întocmirii dosarului pentru indemnizaţia de creştere a copilului, unde şi când se depune acest dosar, dar şi alte aspecte cu privire la părinţii adoptivi, luna tatălui şi perioada asimilată. Toate informaţiile au fost obţinute de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Vrancea.

 

Ce conţine dosarul pentru indemnizaţie şi unde trebuie depus?

Pentru obţinerea indemnizaţiei de creştere a copilului, părinţii trebuie să întocmească un dosar la care, pe lângă cerea de acordare a acestui sprijin, se mai adaugă şi următoarele acte: „a) copia actului de identitate al solicitantului și a certificatului de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primește documentele;

b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, pentru situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanță;

c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor prevăzute de art. 2 din ordonanță;

d) dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau de organele fiscale competente, ori declarația fiscală, prevăzută de lege, pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 3, pentru care Legea nr. 227/2015, cu modificarile și completările ulterioare, nu prevede emiterea unei deizii de impunere din partea organului fiscal central;

e) dovada privind suspendarea activității pentru perioada în care se solicită concediul pentru creșterea copilului;

f) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condițiilor de eligibilitate“, precizează Cătălin Pogorevici, Consilier superior şi purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (A.J.P.I.S.) Vrancea.

Dosarul se depune la primăria comunei sau a oraşului pe raza căruia domiciliază soilcitantul. Drepturile se stabilesc după cum urmează: „a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

b) începând cu data nașterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate și a indemnizației aferente;

c) începând cu data adopției, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredințării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecție a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situații, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevazute la lit. a) – c). /Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), cererea și documentele doveditoare se pot depune cu 30 de zile înainte de încetarea concediului de maternitate. Potrivit art. 14 din OUG nr. 111/2010, cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, reprezentând indemnizație și documentele din care rezultă îndeplinirea condițiilor legale de acordare a acestora se depun la primăria comunei, orașului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului București pe raza căreia solicitantul își are domiciliul sau reședința“, mai spune Cătălin Pogorevici.

 

Atenţie!

Indemnizaţia de creştere a copilului se acordă până la 2, iar în cazul copiilor cu handicap, perioada de acodare este de până la 3 ani. „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227 /2015 privind Codul fiscal, cu modificarile și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.“

Dacă beneficiarul se întoarce mai devreme la serviciu, dreptul la indemnizația lunară pentru creșterea copilului se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri supuse impozitului și copilul nu a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Prin excepție, plata indemnizației pentru creșterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana respectivă se află în una sau mai multe dintre următoarele situații: a)primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu;

b) primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;

c) realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu, al căror nivel net nu depășete de 5 ori cuantumul minim al indemnizației“, mai adaugă omnul Pogorevici.

Pentru a înţelege greutăţile prin care o mamă trece în primele luni de viaţă ale copilului, tatăl are dreptul de a opta la o lună de concediu pentru creşterea copilului; dacă refuză acest drept, „luna tatălui“ nu poate fi transferată mamei sau altei persoane, motiv pentru care aceasta se anulază. „Potrivit art. 11 din ordonanță, dreptul la concediul pentru creșterea copilului stabilit potrivit prevederilor art. 2 alin. (l) din ordonanță se acordă pe bază netransferabilă persoanelor ai căror copii se nasc îndepând cu data de 1 martie 2012, precum și celor aflate în situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2), începând cu această dată, în situația în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condițiile de acordare a acestuia, după cum urmează:

a) cel puțin o lună din perioada totală a concediului de creștere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;

b) în situația în care persoana prevazută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b), persoana care a solicitat inițial concediul și indemnizația pentru creșterea copilului poate opta pentru concediu fără plată sau, după caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului. În cazul în care persoana care a solicitat inițial concediul și indemnizația pentru creșterea copilului optează pentru concediu fără plată, acesta constituie perioada asimilată în sensul art. 2 alin. (5) lit. i)“, se mai arată în comunicatul trimis de A.J.P.I.S. Vrancea.

Părinții adoptivi sau persoana cărei i s-a încredinţat un copil în plasament, ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepția asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum și persoana care a fost numită tutore, beneficiază de aceleași drepturi cu a părinţilor biologici şi pot primi indemnizaţia de creştere a copilului.

 

Ce înseamnă perioada asimilată?

Sunt situaţii în care, din diferite motive, persoanele care solicită dreptul la indemnizaţia de creştere a copilului nu au au lucrat 12 luni din ultimii 2 ani înaintea naşterii copilului. Printre mamele care se confruntă cu această situaţie putem enumera: elevele sau studentele, cele care şi-au însoţit soţii într-o misiune permanentă în străinătate, sau cele care au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului. Lista persoanelor care nu au îndeplinit stagiul minim de 12 luni muncite în ultimii 2 ani dinaintea naşterii copilului este însă şi mai lungă:

a) au beneficiat de indemnizație de șomaj, stabilită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condițiile prevăzute de actele normative cu caracter special concedierile colective;

b) s-au aflat în evidența agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv a municipiului Focşani, în vederea acordării indemnizației de șomaj;

c) au beneficiat de concedii și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare;

d) au beneficiat de concedii medicale și de indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată;

e) au beneficiat de pensie de invaliditate, în condițiile legii;

f) se află în perioada de întrerupere temporară a activității, din inițiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;

g) au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea copilului;

h) au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;

i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creșterea copilului;

j) se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durata determinată și începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, așa cum este aceasta definită de Legea nr. 53 2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare;

k) au însoțit soțul/soția trimis/trimisă în misiune permanentă în străinatate;

I) au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentrați, mobilizați sau în prizonierat;

m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, și inclusiv in cadrul programului «A doua șansă», sau, după caz, ale învăţământului universitar la nivelul studiilor universitare de licență ori de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în țară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale;

n) au calitatea de doctorand, în condițiile prevăzute de Legea educației nationale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

o) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ preuniversitar și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

p) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, organizat potrivit legii, și începerea învățământului universitar, cursuri de zi, în același an calendaristic;

q) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licență sau de diplomă, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

r) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

s) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

t) se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învățământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master și postuniversitare la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în șomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;

u) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare și perfecționare / profesională din inițiativa angajatorului sau la care acesta i-a dat acordul, organizate în condițiile legii;

v) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licență organizat în prima sesiune, și începerea primului rezidenția după absolvlre“, conchide Consilier Superior Cătălin Pogorevici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here