VIDEO și GALERIE FOTO: Colegiile Cuza și Unirea au organizat evenimentul „Revoluția neterminată‟ – 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989

0
490

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Pentru a marca așa cum se cuvine semnificația acestui eveniment, cele două colegii „rivale‟ din Focșani, Colegiul Național „Unirea‟ și Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza‟ și-au unit forțele pentru a organiza o dezbatere pe tema „Revoluției neterminate‟, la care au luat parte atât elevii ambelor licee, directorii și profesorii celor două instituții de învățământ, cât și doi reprezentanți ai Universității din București respectiv, conf. Univ. dr. Armand Goșu și conf. Univ. dr. Ioan Stanomir.

Mă bucur că suntem aici și cuziști, și uniriști!‟

Aula „Mihai Eminescu‟ a Colegiului Național „Unirea‟ din Focșani a fost plină ieri. „Revoluția neterminată‟, activitatea menită să marcheze trecerea a 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, le-a menținut atenția elevilor de liceu aproximativ 3 ore, timp în care colegii și profesorii lor le-au explicat pe îndelete ce a însemnat comunismul în România și ce efecte a avut revoluția din decembrie 1989 asupra viitorului lor. „Mă bucur foarte mult că suntem astăzi aici. Este una dintre activitățile comune pe care Colegiul Unirea și Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza le desfășoară împreună și cred că acest lucru trebuie aplaudat. Mă bucur că suntem aici și cuziști, și uniriști. Așa cum o Românie întreagă trebuie să fie unită, așa și colegiile din orașul acesta trebuie să conlucreze pentru ca țara noastră să-nflorească și să crească‟, a spus Daniela Sîrghie, directorul CNAIC.

Ați reținut mesajul doamnei, este ca în Uniunea Europeană: avem ținte comune, dar identități naționale foarte bine puse la punct. Glumesc, evident! În primul rând vreau să-i mulțumesc doamnei profesoare Janet Popoiu pentru că atunci când am stat de vorbă și ne-a venit ideea că există totuși un interval de timp de 30 de ani care trebui marcat printr-o activitate, m-a încurajat și mi-a dat încredere că putem face ceva. Am căzut de acord să solicităm ajutorul și colegilor noștrii de la Colegiul Cuza, iar doamna profesoară Obodariu a marșat imediat la această idee și vreau să-i mulțumesc pe acestă cale. De asemenea, vreau să le mulțumesc domnilor profesori Armand Goșu și Ioan Stanomir de la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București pentru că au vrut să ni se alăture și să dea greutate acestui eveniment.

I-am spus revoluția neterminată pentru că așa, retrospectiv vorbind, o parte dintre cei de aici suntem cei care am lucrat jumătate înainte de revoluție și jumătate după revoluție și am constatat că schimbările care s-au făcut acum 30 de ani, de exemplu am trecut de la o disciplină de fier în învățământ cu uniforme, la o democrație totală, și în acest domeniu lucrurile nu s-au terminat de stabilit‟, a completat Cornel Noană, directorul CNU.

Comunismul prin ochii tinerilor‟

Este complicat să înțelegi profunzimea unor evenimente la care nu ai participat, mai ales atunci când nici cei care au luat parte la ele nu au puterea de a le explica așa cum trebuie. La 30 de ani de la revoluție, intersul pentru comunism nu a pălit, tânăra generație pare că-și manifestă interesul față de epoca în care bunicii și părinții lor au stat la cozi pentru alimente, s-au spălat cu apă rece și s-au „relaxat‟ în fața televizorului timp de 2 ore pe zi… 2 ore în care vedeta era „cel mai iubit dintre pământeni‟, tovarășul Nicolae Ceaușescu. „Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Revoluția din 1989 din România, împreună cu echipa de la Colegiul Național «Alexandru Ioan Cuza», Alexia, Narcisa, Mihail și Raluca vă vom prezenta comunismul prin ochii tinerilor. Noi am realizat un chestionar cu scopul de a observa care sunt părerile și ce cunoștințe au tinerii, elevii de liceu, despre regimul comunist și revoluție. Am realizat niște statistici bazate pe cele 500 de răspunsuri ale elevilor de la ambele colegii”, a spus Liviana, elevă a CNAIC.

Cei cinci elevi au ales un eșantion format din 500 de elevi dintre care 51% au vârsta cuprinsă între 14-16 ani și 49% au vârsta cuprinsă între 17-19 ani. Întrebările chestionarului lor au avut legătură cu drepturile și libertățile poporului în perioada comunistă, dar s-au concentrat și pe revoluția din decembrie 1989. În urma chestionarului, elevii au constatat un interes crescut în rândul tinerilor cu privire la comunismul care, în teorie, pare cel mai frumos regim politic.

Câțiva elevi de la „Unirea‟ au stat de vorbă cu părinții și bunicii lor pentru a afla ce a însemnat comunismul pentru ei. Iată ce au aflat: „Pionierii, copii cu vârste între 7-8 ani și mai mari, erau îmbrăcați cu fustă plisată, fetele și băieții cu pantaloni de culoare neagră, cămașa era albă, elementul indispensabil era cravata roșie cu tricolor și inel de plastic, fetele purtau bentiță, băieții șapcă și uneori bretele. Acești copii erau protejați de părinții lor de ceea ce însemna regimul și de ceea ce se întâmpla în țară‟, spune una dintre eleve.

În 1985, Ceaușescu a luat o decizie în urma căreia mașinile circulau alternativ în funcție de numărul de înmatriculare care era fie par, fie impar. Benzina era restricționată, oamenii stăteau la rând ore întregi, chiar și noaptea pentru a primi 30 de litri de benzină pentru o lună. De cele mai multe ori erau programați cu câteva zile înainte pentru a veni să-și ridice combustibilul‟, continuă o altă tânără.

„Străbunicul meu, Dumitru, s-a întors în țară la vârsta de 14 ani împreună cu familia sa. A fost nevoit să se angajeze ca băiat de prăvălie, ulterior a moștenit restaurantul respectiv, însă nu s-a putut bucura foarte mult de acesta deoarece, într-o seară, Securitatea l-a ridicat, l-a dus la închisoare unde a fost torturat numeroase luni până când străbunica mea a hotărât să se facă membră de partid. A reușit să-l salveze renunțând la pământ, bijuterii și rochia de nuntă‟, povestește o altă elevă. „Un lucru din comunism pe care noi, tinerii de astăzi, îl putem considera foarte absurd este raționalizarea apei calde și a curentului electric. Din spusele mamei mele, curentul electric era oprit la ora 19:00, iar elevii erau nevoiți să scrie la lumina unei lămpi care nu era extrem de puternică. De asemenea, deși școala începea pe 15 septembrie, elevii erau obligați să facă practica agricolă‟, spune o fată.

Revoluția și regimul comunist prin ochii profesorilor

Perioada comunistă a presărat foarte multă teamă și nesiguranță în rândul oamenilor de la acea vreme. Câteva cadre didactice au venit în fața publicului pentru a spune cum a fost comunismul în cazul lor.

Când eram în clasa I, tovarășa învățătoare m-a întrebat cine conduce România și am zis Nicolae Ceaușescu. M-a certat foarte tare și am fost foarte șocată pentru că mi-a spus că răspunsul este altul: Partidul Comunist Român în frunte cu Secretarul General al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului. Și această poezie trebuia să o spunem de fiecare dată, să-i scriem lui Nicolae Ceaușescu pe 26 ianuarie niște scrisori foarte pompoase. Eu nu mă pricepeam, mi le scria tata. Acest proces de spălare pe creier a fost atât de intens, încât aveam coșmaruri. Visam că Nicolae Ceaușescu, și sunt cât se poate de sinceră, Nicolae Ceaușescu moare împușcat și că eram singura care plâng. Nicolae Ceaușescu a murit împușcat‟, a povestit prof. Gabriela Obodariu.

Revoluția pentru mine a însemnat următorul lucru: în nopțile alea în care se tot trăgea, eu făceam de securitate cu domnul profesor Noană pe holul liceului… trebuia să nu vină teroriștii. În acele nopți, cu domnul prof. Noană, am schițat transformarea Liceului Național Unirea în Liceul Teoretic Unirea, atunci am readus liceul pe treptele pe care el de fapt le merita. Liceul Unirea a fost transformat în 1977 în liceu industrial, a fost o mare nedreptate care s-a făcut. Asta a fost revoluția din Colegiul Național Unirea, restul… ceilalți, s-au bălăcărit că au aruncat de la Consiliul Județean săpunuri și wiskey, erau revoluționari din ăia care se dădeau în spectacol‟, a spus prof. Dan Popoiu.

Labele poc!‟

Au fost trei ore interesante în care elevii și profesorii au avut un interes comun, acela de a înțelege cumva ce a însemnat de fapt comunismul real, nu cel din hârtiile în care era prezentat perfect. Directorul Colegiului Național Unirea le-a mulțumit tuturor celor care au avut răbdare să rămână până la finalul evenimentului și a încheiat cu o mică poantă: „Știți de ce România a fost numită cândva La Belle Époque?! Pentru că oamenii care mai participat la astfel de întâlniri pe vrema lui Nicolae Ceaușescu mai și aplaudau ca să se dezmorțească. Așa că de ce s-a numit: La Belle Époque?! Pentru că… labele poc!‟, și a aplaudat astfel încât toată lumea prezentă în sală să poată înțelege la ce face referire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here