„Mai lasă telefonul ăla din mână!“

0
885

Dacă înainte auzeai din gura unui părinte „Măi copile, mai lasă telefonul ăla din mână și treci să-ți faci temele!“, acum roata s-a întors și copiii spun părinților „Joacă-te cu mine, mai lasă telefonul ăla!“ Am observat, că în ziua de azi, pe unde te duci, toți adulții stau cu telefonul în mână și ….pierd vremea, uitându-se la ce postează unul și altul, în loc să facă ceva util, benefic și sănătos pentru ei și pentru familie. Văd mame în parc care îndată ce ajung, se așează repede pe o bancă, deschid internetul și nici că mai își iau ochii din telefon. Copiii lor, ba se joacă cu alți copii, ba se bat, ba mănâncă furnici și gândaci, ba stau și ei cu telefonul în mână, că doar au un bun exemplu în familie. Văd bărbați în toată firea, cocoșându-se în timp ce stau la rând la magazin, „răsfoind“ pagina de facebook a vecinei, a colegei, sau caută cu interes ce a mai postat fostul coleg din școală. Ce credeți? Văd bunici, de la țară, care au cont de socializare. Și dacă apuci să-i scrii ceva, păi în două zile ai mesageria telefonului plină de icoane, pupici, poze cu flori de toate felurile și cu bebeluși. Oameni buni, chiar nu mai există socializare fizică? Față în față? Chiar trebuie să privim ore în șir pozele altora? Cu ce ne ajută? Chiar trebuie să facem publică fiecare amintire petrecută în familie? Și cu intimitatea cum mai rămâne? Recent mi-a arătat cineva o filmare de la o cerere de căsătorie. Toți participanții de la eveniment, filmau momentul, astfel că în afară de cei doi îndrăgostiți, nimeni nu privea direct cu ochii, ci prin telefon. O filmare care în secunda doi a fost postată public pe contul de socializare și a doua zi era ștearsă din telefonul tuturor pentru că deja nu mai avea valoare și plus de asta de ce să îți încarci memoria telefonului cu fericirea altora? Observ zeci de mame care-și filmează bebelușii zilnic și îi postează pe facebook. Păi eu vă spun din proprie experiență, când am filmat primii pași ai bebelușului meu, practic nu am trăit acel moment. Eram concentrată să prind momentul, să găsesc unghiul cel mai bun, să am lumină bună, să nu am zgomot pe fundal, și buf….a căzut bebe și cei 3 pași îi am în filmare. Ok. E o amintire pe care o voi avea. Dar sentimentele și trăirile mele ca mamă, din acel moment, unde sunt? Că de fapt alea sunt cele mai importante! Și uite așa se pierd multeeeee momente ce trebuiesc doar trăite și atât. Sunt de părere că doar o mică parte din cei care îți apreciază postările o fac din suflet, restul o fac din diferite motive care nu au importanță. Deci, ai putea să trimiți acele poze, doar celor care într-adevăr știi că ți le apreciază din suflet. Dar parcă totuși, să nu vadă vecina ce rochie ai avut la nuntă? Să nu vadă fosta prietenă ce mașină ți-ai cumpărat? Să nu știe foștii colegii că ești la munte în vacanță? Neah, păi cheltui degeaba banii până acolo, dacă nu știe toată lumea unde-ai fost. E drept, până la urmă suntem liberi să facem ce dorim, dar…..oare nu cumva ne robotizăm prea mult? Aaaah, era să uit. Cu ce ne ajută să ne certăm pe site-urile de socializare, prin comentarii, pe diferite motive, începând cu politica și terminând cu bolurile din care trebuie să mănânce bebe? Nu se gândește nimeni că toate astea înseamnă timp pierdut în defavoarea familiei, căsniciei și relațiilor interumane?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here