VIDEO și GALERIE FOTO: Mioara Robu – reporter și cântăreață de muzică populară: „Muzica este hrană pentru suflet!‟

0
1067

În viață poți să faci orice, atât timp cât ești sănătos și ai voință! Astăzi descoperim împreună parcursul Mioarei Robu, de la copilul cu lipsuri materiale, până la reporterul care se împarte între știri și… muzica populară. Zilele trecute, Mioara a lansat mai multe videoclipuri pe YouTube și a ținut să sublinieze: „Îmi cânt propriile melodii! Am încercat să rămân în zona autenticului vrâncenesc și să aduc în fața dumneavoastră un material frumos”.

Cine este Mioara Robu?

Viața la țară se împarte între bune și rele, important este să ai mereu capul sus și, atunci când ajungi „mare‟, să nu uiți de unde ai plecat. „Am copilărit în localitatea Răcoasa, județul Vrancea, într-un loc încărcat de istorie, cu oameni buni și gospodari. Satul copilăriei mele s-a transformat în timp, unii oameni nu mai sunt, însă pentru mine, acolo înseamnă acasă. Am avut o copilărie normală, cu joc și joacă, cu buncurii dar și cu lipsuri materiale, ca toți copiii de la țară. La 14 ani am venit la liceu în Focșani, între timp s-au scurs 20 de ani de când acest oraș a devenit a doua mea casă. Am absolvit Liceul de Arte «Gh. Tattarescu» la Secția Muzică. Am studiat canto popular la Școala Populară de Arte din Focșani și până la vârsta de 20 de ani, în perioada când eram elevă, am colaborat cu două ansambluri folclorice. În 2003 am câștigat premiul I la Festivalul Interjudețean de Folclor «Comoara Vrancei» organizat la Năruja. Mai târziu, am zis că ar fi bine să fac o facultate, mi-am trădat pasiunea pentru muzică și am urmat cursurile Facultății de Drept. Între timp, m-am angajat într-un domeniu care nu avea legătură cu ceea ce studiasem până atunci: jurnalismul. Am fost reporter/redactor de știri la Monitorul de Vrancea aproximativ 5 ani: o perioadă extraordinară a vieții mele din toate punctele de vedere. Am avut parte de colegi grozavi și am învățat meserie de la profesioniști. «Virusul» muzicii a rămas în toți acești ani în stare latentă și, la un moment dat, a izbucnit, iar asta m-a făcut să îmi doresc să mă întorc la pasiunea care nu mă trădase. În prezent sunt reporter/redactor știri la Atlas Tv și sunt vocea care se aude la știrile din jurnal. Și aici, la noul job, mă regăsesc într-un colectiv cu oameni de calitate‟, spune Mioara.

Pick-up-ul și discurile de vinil – prima mea școală de muzică!‟

Au apus de mult timpurile în care muzica însemna mai mult decât o afacere, iar artistul era văzut ca un semizeu coborât pe pămât. Părinții și bunicii noștri au copilărit simplu, dar frumos, fără prea multă tehnologie și fără mofturi. Pasiunea pentru muzică i-a fost insuflată Mioarei de mama ei, o femeie cu voce frumoasă și ureche muzicală, după cum ne-o prezintă fosta noastră colegă: „Aveam acasă un pick-up și discuri de vinil cu Angelica Stoican, Maria Ciobanu, Ileana Ciuculete, Irina Loghin, Tita Bărbulescu ș.a. Cântam odată cu ele. Știam pe dinafară versurile și ordinea melodiilor. Aceea a fost prima mea școală de muzică. Nu știu dacă sunt un talent, pot doar să redau cu vocea unele melodii. Atâta tot! La început, am cântat pe la serbările și concursurile școlare și le muțumesc mamei și oamenilor care m-au aplaudat și încurajat.‟

Amintiri de la școală…

„În școala gimnazială, am studiat educația muzicală cu profesoara de chimie și fizică… singura melodie care mi-a rămas în minte este cea cu fluturașul care a rămas fără aripioară, o arie a lui Figaro din „Nunta lui Figaro‟. Am cântat cu doamna profesoară de chimie și fizică, până când fluturașul nu numai că a rămas fără aripioară, ci și fără antene… ce să mai, nu a mai rămas nimic din săraca insectă. Așa arăta o oră de muzică pe vremea când eram elevă de gimnaziu la o școală de la țară. Din păcate, în școlile de la țară nu se punea mare accent pe teoria muzicii, atunci când eram eu elevă. La ora de muzică fredonam niște piese, ne pregăteam pentru serbări și, în alte cazuri, pentru teze la materiile considerate mai importante. Am făcut muzica la liceu. Și mi-a fost destul de greu având în vedere că în clasă aveam colegi care studiaseră această materie încă din școala primară. Cred că moștenesc de la mama glasul și urechea muzicală. Din câte știu, o parte din rudele pe linie maternă știu să cânte. De asemenea, și sora mea Cristina are un glas frumos‟, subliniază Mioara Robu.

Azi în sat îi nuntă mare‟

Săptămâna trecută, Mioara Robu a încărcat pe contul ei de YouTube patru noi melodii. „Am încercat să mă mențin în zona autenticului. Aceste patru piese le am de vreo 10 ani, atunci când le-am și înregistrat pentru prima oară. Am avut susținerea unor profesioniști, membri la acea vreme în Orchestra Radio. Anul acesta am decis, ca la unele dintre piese să mai adaug câte o strofă, așa că a fost nevoie să le imprim din nou. Doar o parte din versuri îmi aparține, acolo unde nu am știut, ori nu am fost sigură că este bine, m-am inspirat din culegerile de folclor. M-am gândit să le fac și câte un video. De pildă, videoclipul piesei Azi în sat îi nuntă mare, este preferatul meu. A fost o bucurie nemărginită să îmbrac din nou costumul național. Unele părți componente ale costumelor pe care le port în aceste filmări sunt destul de vechi, și pentru mine, extrem de prețioase. Clipurile au fost filmate la Muzeul Satului din Crângul Petrești și pe această cale vreau să îi mulțumesc domnului director prof. dr. Horia Dumitrescu pentru că mi-a facilitat accesul pentru aceste filmări. În prezent, vorbim de o pasiune, dar ar fi nedrept să spun că uneori nu îmi aduce și un venit, fie el cât de mic. Am un loc de muncă ce îmi ocupă majoritatea timpului, dar mi-aș dori ca pe viitor să mă ocup mai mult de muzică‟, subliniază Mioara.

Câteva curiozități din spatele vieții de artist

Ați auzit poate zicala: Asta-i viața de artist/ Ziua vesel, noapte trist. Am încercat să o descos puțin pe Mioara, fosta noastră colegă, cu privire la viața de artist; de ce a atras-o muzica populară, cine o inspiră și cum iese din situațiile mai puțin plăcute. „Muzica pentru mine, și aici nu mă refer la folclor neapărat, este hrană pentru suflet. Mă însoțește în zilele mele bune, dar este cu mine și în momentele triste. Dacă mă inspiră ceva, sunt oamenii buni și locurile frumoase în care ne-a dat Dumnezeu să trăim. Muzica asta populară mă leagă de copilăria mea, de oamenii mei de la țară și de locurile dragi. Muzica noastră tradițională și costumul popular reprezintă elemente sacre ale identității noastre ca neam. Nu aș vrea să fac o listă cu artiștii pe care îi apreciez, aleg să spun că îmi plac cei care și-au păstrat autenticitatea costumului și a cântecelor, în vremuri în care comercialul are prioritate.‟

Mioara vrea să se dedice în continuare muzicii: „Unii cred că muzica este o joacă, dar presupune multă muncă, repetiții care durează ore întregi, piese noi de învățat. Când uiți un vers, trebuie să știi cum să ieși repede din situație, să compui ceva pe loc; tot repetând, versurile se imprimă în memorie.‟

Iată cum pasiunea pentru muzică, dreptul studiat în facultate și jurnalismul pe care îl profesează în prezent au reușit să îi completeze perfect viața Mioarei Robu pentru care viitorul pare să fie destul de promițător.

Mioara, noi îți dorim mult succes! Iar pe dvs, dragi cititori, vă invităm să vă abonați la canalul de youtube al colegei noastre.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here