GALERIE FOTO: Alexandru Tănasă – 22 de ani, absolvent de Cuza, profesor de matematică: „Eu nu mă duc la muncă, mă duc la școală!‟

0
8093

Atunci când unii așteaptă cu nerăbdare să termine școala, tineri precum Alexandru Tănasă își doresc să le ia locul dascălilor și să pregătească, la rândul lor, noua generație. Povestea lui Alexandru are un final fericit pentru că, după ani în care a asimilat informații, și a trecut prin filtrul gândirii toate posibilitățile, a reușit ca, în prezent, să devină profesor de matematică, și să fie cât se poate de încântat! Cine este Alexandru Tănasă? Un tânăr de 22 de ani din Focșani, care a copilărit în cartierul Sud. După ce a absolvit Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza‟ la specializarea Științele Naturii, tânărul a plecat la Iași, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‟ pentru a studia Matematica, în prezent este student la Master în cadrul aceleiași universități și profesor de matematică la o școală din Urechești.

S-a întâmplat o minune!‟

Dumnezeu ne veghează pașii pe tot parcursul vieții, iar Alexandru îi este recunoscător Tatălui Ceresc pentru binecuvântarea de a deveni profesor: „Am dorit acest lucru încă din liceu. Nu am renunțat la acest vis, și anul trecut, Dumnezeu a făcut minunea ca să prind postul titularizabil de la Școala Urechești. Spun minune, căci s-au petrecut o grămadă de lucruri care m-au ajutat să prind postul. Povestea este lungă. Anul trecut (2018) am terminat facultatea. Acum 5 ani, când am început pregătirile în cadrul proiectului «O șansă pentru fiecare» la biserică, am fost extrem de entuziasmat să cunosc noi persoane și alți profesori. Am făcut pregătire doar la română, eram într-o grupă de 10-15 persoane, grupă coordonată de doamna profesoară Elena Manole. Doamna profesoară ne dădea mereu teme, și avea multă răbdare cu noi. Mi-au prins bine explicațiile dânsei. Știu că iarna era cam frig, acum nu mai este problema asta. Eram hotărât să ajung profesor la Focșani, și, pentru că proiectul a fost unul reușit, am promis la serbare că voi sprijini acest proiect dacă Bunul Dumnezeu va hotărâ să revin la Focșani după terminarea facultății. Părintele Vrînceanu, doamna Tătaru și doamnele profesoare m-au determinat să iubesc acest proiect și să mă implic și eu. Mie îmi place să ajut oamenii, fără să primesc ceva în schimb.‟

Depănăm amintiri

Ne plac poveștile, și nu doar cele cu zâne bune, ci și poveștile adevărate pentru că ne inspiră, ne ajută să prindem rădăcini și să ajungem mari. „Povestea mea începe din gimnaziu, atunci când m-am îndrăgostit de chimie. Am fost la olimpiada națională în clasa a VII-a, și de atunci am lucrat foarte mult la chimie. Am mai fost la olimpiadă, la faza națională, și în clasele a X-a și a XI-a. Și matematica îmi plăcea foarte mult, dar nu mi-au plăcut olimpiadele căci erau grele. De aceea, la liceu, am mers doar la concursul A. Haimovici unde am luat premii și o medalie. La începutul liceului aveam în minte să fac medicină sau farmacie. Când să trec în clasa a XI-a, eram foarte nehotărât! Nu știam ce doresc să fac în viață, și eram mereu trist și stresat. Renunțasem la ideea cu medicina, și voiam să fac o facultate care să combine toate materiile: matematică, chimie, biologie… Găsisem eu ceva, dar parcă nu ceea ce doream cu adevărat! În vara aceea, înainte să încep clasa a XI-a, am început să dau meditații la matematică unui copil de clasa a VI-a (elevul este clasa a XII-a acum, și va veni la biserică la pregătire). Mi-am dat seama atunci că îmi place să ajut oamenii, să stau să explic, să am răbdare și să discut cu copiii. Și mă gândeam: Ce ar fi să devin profesor? Întrebarea era: de matematică sau de chimie?!‟, își amintește Alexandru.

Mama îmi spunea că m-am luminat la față!‟

De mici începem să alegem: ce mâncăm, cu ce ne îmbrăcăm, pe cine numim prieten și pe cine dușman… dar, vin momente în care trebuie să alegem ce este mai bine pentru viitorul nostru. Profesorul Tănasă a trebuit să aleagă între matematică și chimie, oare care a fost decizia? „Am ales matematica deoarece îmi place totul la ea, spre deosebire de chimie anorganică care îmi cam displăcea. Matematica este regina științelor. Cel mai mult îmi plăcea la chimie să fac probleme! De ce? Pentru că era foarte multă matematică în spate. Chimia, deci, a rămas într-un colț al sufletului… am păstrat căietele pe care lucram! Am simțit cum Dumnezeu mi-a luat problema de pe suflet și mi-a descoperit că voi deveni profesor de matematică. Am început să zâmbesc, mama îmi spunea că m-am luminat la față, că sunt hotărât! Bineînțeles, au fost foarte puține persoane care m-au încurajat. Majoritatea îmi spuneau: Fă-te doctor, du-te la cibernetică, nu profesor!; Alege ceva după capacitățile tale, pleacă din țară.; Profesor se face oricine!; Salariul este foarte mic!; Multă bătaie de cap și hârtii în învățământ. Însă eu eram atât de hotărât, încât absolut nimeni nu m-a putut clinti! Visul meu s-a împlinit pe 25 iulie 2018, când am luat postul de la Urechești. Eu nu mă duc la muncă, eu mă duc la școală! Mi-a plăcut școala și tot aici am ajuns. Iar elevii… sunt precum copiii mei, țin foarte mult la ei.‟

Primii ani în învățământ

M-ai întrebat și despre viața de profesor în primii ani… Am fost foarte nerăbdător să încep. Au fost puține emoții, multe lucruri noi și multe probleme! Primele două luni la catedră au fost cele mai grele. Am avut multe hârtii și lecții de făcut, dar cel mai greu a fost din cauza așteptărilor, credeam că este totul roz în învățământ. Dar… m-am resemnat și am avut multe de învâțat. Eu credeam că elevii învață, că își fac temele, că sunt cuminți. Dar m-am înșelat. Mai ales la partea cu elevii învață. Credeam că eu sunt de vină și mă stresam tare. Am depășit situația și am descoperit că îmi place mult să predau. Găsesc satisfacție în asta și mai ales ales când văd elevi care învață și mă apreciază pentru tot ceea ce fac. Sunt foarte multe de zis. Vreau doar să menționez că a fi profesor implică foarte multe lucruri și, dacă nu îți dorești cu adevărat să fii la catedră, la câte probleme sunt și vor mai apărea, cu siguranță te vei poticni și nu vei face cu drag această profesie. Credeam că a fi profesor mă va împlini, însă m-am înșelat și mi-am dat seama că numai Dumnezeu mă va împlini cu adevărat‟, spune Alexandru Tănasă.

Viața de om mare înseamnă responsabilitate, iar Alexandru resimte din plin acest lucru, de el depind orele de matematică ținute la Școala din Urechești. Ore de matematică ținute în fața unei clase de elevi, elevi care au probleme de înțelegere a materiei, elevi pentru care materia preferată este recreația, dar și elevi care pot și reușesc să facă performanță. Un lucru este cert, indiferent de meserie, secretul este să îți placă ceea ce faci și să nu pui banul pe primul loc, cineva mi-a spus că banii sunt consecința a ceea ce ești și dai mai departe societății.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here