Lucrările la Canalul Siret Bărăgan vor fi reluate în primăvara anului viitor, a anunțat Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Într-un interviu acordat Agerpres, Florin Barbu, directorul general al ANIF a anunțat că urmează să fie ridicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice proiectul tehnic pentru canalul Siret Bărăgan și vrea ca lucrările să fie demarate, efectiv, la 30 martie 2020. Au fost deja purtate discuții cu primăriile localităților, cu fermierii din zonă pentru constituirea organizațiilor de udători. Directorul ANIF a precizat că irigatul se va realiza cu costuri minime pentru fermieri, deoarece se va face gravitațional, fără costuri energetice. Anul acesta s-a irigat o suprafață de 600 hectare prin Canalul Siret-Bărăgan, deși este un potențial de până la 3000 hectare care pot fi irigate prin stația de pompare de la Haret,cu alimentare din priza din Canalul Siret-Bărăgan. Aceasta a fost pusă în funcțiune pentru prima dată anul trecut
și demonstrează câte avantaje are această investiție pentru fermierii din regiune. „Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a preluat 50 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, pe care trebuie să-i facem. În 2023, cei 50 de kilometri, dacă vor fi alocate toate sumele din punct de vedere tehnic şi al lucrărilor şi al infrastructurii vor fi finalizate”, a spus directorul general al ANIF în cadrul interviului.
Cheltuielile cu construirea canalului vor fi recuperate în timp prin producțiile agricole crescute datorită accesului la irigații. Strategia națională de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigaţii din România realizată de Ministerul Agriculturii arată că fermierii vrânceni vor avea o creștere a producție agricole estimată la 27 milioane euro anual prin realizarea primei etape a Canalului Magistral Siret – Bărăgan. Se estimează că prin realizarea Canalului se va asigura apă pentru 100.000 hectare de amenajări de irigații. În etapa I de finalizare a lucrărilor la Canalul magistral Siret – Bărăgan vor fi realizate 3 sisteme noi de irigații în Vrancea. Acestea vor avea economii de 40-60% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigații se va face gravitațional până la stațiile de punere sub presiune.
Realizarea Canalului Magistral Siret – Bărăgan este necesară din cauza secetei pedologice severe din zonele de sud și de est ale României. Aceasta, coroborată cu consumul ridicat de apă din perioada iulie-august, are ca rezultat „o rezervă de apă din sol situată de multe ori sub punctul de ofilire pe întinse suprafețe agricole”.
Prin realizarea Canalului Magistral vor fi asigurate mai multe obiective, nu doar creșterea producțiilor agricole. Astfel, vor fi reduse efectele negative ale perioadelor de secetă prelungită, va fi redusă eroziunea solului și va fi îmbunătățit microclimatul, prin evitarea degradării solului și susținerea creșterii vegetației din zonă. Doar în Vrancea, unde va fi realizată etapa întâi a Canalului, sporurile de producție au fost estimate astfel: grâu – 73.000 tone; porumb – 114.000 tone; soia – 7.100 tone; floarea soarelui – 13.300 tone; culturi furajere – 400.000 tone; fructe, struguri – 29.500 tone.
Strategia menționează că, potrivit datelor tehnice, Canalul magistral Siret – Baragan a fost proiectat pe o lungime de circa 191 km pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița și se va realiza în două etape, după cum urmează: Canalul magistral Siret – Bărăgan – Etapa I, ce cuprinde canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km. Lucrările la acest obiectiv se află în diverse stadii de execuție pe tronsonul amplasat pe teritoriul județului Vrancea, respectiv lucrările sunt finalizate și recepționate pe o lungime de circa 5,7 km, pe o lungime de circa 45,8 km lucrările sunt în diverse stadii de execuție sau nu sunt începute, iar lucrările executate pe diverse porțiuni, menționate anterior, se află în prezent în conservare.
