GALERIE FOTO: George Adrian Mirică – poet la 11 ani: „Cartea pe care am făcut-o eu, o să rămână în amintirea mea!‟

0
1453
dav

Doi ochi căprui, un zâmbet larg și foarte, foarte multe idei… Așa îl putem descrie pe George Adrian, scriitorul din familia Mirică. La doar 11 ani, puștiul a adunat 40 de poezii într-o carte de 63 de pagini, care se numește „Poezii haioase, în vacanță scoase‟. De zilele trecute, de când i-a venit coletul, încântarea de pe chipul lui George nu poate fi ștearsă de nici-o picătură de ploaie care amenință cerul gri de câteva zile.

De când m-am apucat să scriu cartea, au început să-mi placă mai mult literele decât cifrele și, cu ajutorul cărții, începe să-mi placă mai mult româna. În marea majoritate, mă inspiră ideile pe care le văd în jurul meu. Spre exemplu, am scris o poezie cu «Aventurile lui Dj Carte», inspirată din orele de română. M-a inspirat ceea ce am învățat, n-am introdus decât numere și cifre și în majoritate este vorba despre școală, mi-a spus George, așa cum îi spun prietenii lui de joacă.

Vreau să scriu o carte de 150 de pagini!

Elev în clasa a V-a, George este preocupat, în perezent, de școală. Însă, planurile lui sunt mărețe: vrea să publice o a doua carte… una de texte: „Am început să scriu o a doua carte, îmi doresc să continui cu poeziile. Îmi doresc foarte mult să fac o carte cu 100/ 150 de pagini. În cartea pe care am scos-o zilele trecute sunt 40 de poezii scrise în 63 de pagini. Profesorilor de la școală chiar le place cartea, le-am arătat-o momentan doar profesorilor de română, de engleză, de biologie și de educație tehnologică.

Elev model

Mama băiatului, Mirică Andreea Nicoleta este foarte mândră de puiul ei. La vârsta lui, cei mai mulți copii fug de cărți. George, nu. „El a început să scrie câteva rânduri și am spus că nu ar fi rău să scrie mai multe și să le tipărim. Deocamdată, cartea tipărită este pentru noi. Pe viitor, încă nu ne-am gândit dacă o s-o publicăm, spune mama micului poet.

George este un băiat cuminte, care nu le face probleme părinților. Sora lui este mai mică, dar se înțeleg de minune: „Cu surioara mea mă înțeleg foarte bine, ea este mai mică, este în clasa a III-a. Momentan nu am scris și despre sora mea, dar în cartea pe care vreau să o scriu, promit că o s-o adaug. M-a rugat și un coleg să-l adaug într-o poezie măcar. În următoarea carte vreau să includ și un cuvânt înainte, o prefață, mulțumiri și… sper să fie mult mai bună. În majoritate, m-au ajutat părinții și sora mea, pentru că ei m-au inspirat cu idei, dar m-a ajutat foarte mult și doamna învățătoare Monica.

Băiatul familiei Mirică învață foarte bine, urmează cursurile Școlii Gimnaziale „Mirceștii Noi‟ din satul Balta Raței, comuna Vânători… aceeași școală în care a învățat și Nicoleta, mama lui: „Domnul profesor Gabriel Ciutacu, care îi este lui acum diriginte, mie mi-a fost profesor de limba română, spune, cu mândrie, mama.

Premiul I, câteodată II sau III…

Elev model nu înseamnă doar note de 10, înseamnă bun-simț, pasiuni și înclinație spre frumos, iar George le întrunește pe toate.

Ultima notă, luată ieri, a fost un 7 la istorie, dar am luat și 9, și 10. Am luat premiul I, premiul II, câteodată și premiul III la sfârșit de an școlar. La olimpiade m-a trimis doamna Monica Baciu, fosta mea învățătoare de la clasa pregătitoare și clasele I – IV. După ce termin școala generală, vreau să merg la un liceu bun, de exemplu «Alexandru Ioan Cuza». Vreau să continui tot pe cartea de litere. În weekend, mă mai joc. Dacă este cald, ies cu prietenii pe afară. Când nu am ce face, recunosc că mai stau pe telefon. Prietenii mei știu că am scris o carte, nu le-am dat chiar tuturor. Un coleg a spus, entuziasmat,: «Am o carte de la George!» Cartea pe care am făcut-o eu, o să rămână în amintirea mea! Atunci când voi avea 18 ani sau când voi fi adult, cartea aceasta o să-mi rămână în minte toată viața, adică îmi va rămâne în minte drept prima mea carte – o fă fie cartea amintirilor mele din clasa a V-a! M-am simțit foarte bucuros atunci când a venit coletul și am primit cartea de la tipografie. Când am văzut cartea, am simțit că mi s-a împlinit un vis, a precizat puștiul.

Cartea preferată este cartea mea!

La 10 ani, George a rămas impresionat după ce a citit „Jurnalul unui puști‟, așa că pasiunea pentru citit i s-a dezvoltat o dată ce parcurgea pagină cu pagină a volumelor… Cartea preferată nu este însă aceasta, ci este chiar cartea lui și nu se sfiește să o afirme. A depus multă muncă pentru a crea și este bucuros că a reușit.

Sunt foarte multe poezii, dar cel mai tare îmi place seria cu Stop și Hop. Vacanța trecută, când terminam clasa a III-a și începeam clasa a IV-a, am scris ceva cu Stop și Hop, seria este despre probleme, rezolvarea lor, plimbarea prin pădure… Stop și Hop sunt personajele mele preferate și, atunci când am scris, îmi veneau foarte multe idei. Mi-a plăcut atât de mult această serie, încât o s-o continui și în cealaltă carte. Majoritatea diplomelor sunt câștigate la Comper, medaliile le-am câștigat la niște concursuri. Atunci când am primit medaliile de aur m-am simțit foarte bucuros. Atât medaliile, cât și diplomele îmi vor rămâne amintiri. Majoritatea diplomelor sunt câștigate, după cum am spus, la Comper, dar și la diverse concursuri și activități. Am adus doar două medalii cu mine: Amintiri din copilărie, ediția 2019, și una de la Academia Junior. Cartea mea preferată este cartea mea, pentru că m-a inspirat ceea ce am văzut prin jur, ideile mele din cap, ce am mai văzut pe la școală. Cartea aceasta îmi place extrem de tare, plus că este cartea mea. Mă simt bucuros că a venit momentul în care să-mi apară propria carte. Mi s-a întâmplat să îmi vină o idee și să nu am aproape de mine un pix și o foaie, așa că încercam să o fredonez ca să îmi rămână în minte. Îmi place foarte mult româna, dar și matematica și informatica. La informatică creăm jocuri, învățăm să creăm programe, foldere, mai facem și aplicații… Eu vreau să-mi creez propriul joc – jocul Stop și Hop. În clasa V-a s-au schimbat materiile, în clasele mici aveam o oră de curs de 45 de minute, acum durează 50 de minute, iar pauzele sunt de 10 minute, dar trebuie să mă obișnuiesc. Stau până la 18:30 la școală, dar lunea plec la 16:30, pentru că am doar patru ore. Cel mai obositor program este cel de marți și vineri pentru că am câte șase ore. Ora de educație fizică este un fel de pauză pentru mine, adică mi se pare că am terminat programul: ne jucăm, trecem și prin diferite probe“, spune micul poet.

Poezie pentru Monitorul

Ca să nu vină cu mâna goală la redacția Monitorul de Vrancea, George ne-a scris o poezie… A spus că este proaspătă, chiar miercuri seară i-a venit ideea.

Spre Monitorul

Eu în Vrancea locuiesc,

La Monitor’ acum sosesc

Pentru-n interviu de carte,

Carte făcută departe.

Am stat mult să o creez,

Dar și să o editez.

Multe rânduri eu am scris.

Asta am avut de zis‟.

Aventura cu DJ Carte“, „Călătoria pe Marte“ (1, 2), „Imnul Oficial al Curcubeului“, „A venit tata!“, „Secretul sfaturilor bune“ sunt doar câteva dintre titlurile celor 40 de poezii pe care George le-a adăugat în prima lui carte: „Poezii haioase, în vacanță scoase“. Prima lui poezie este despre legume: „Legumele sunt sănătoase!/ Când sunt coapte, sunt gustoase!/ În farfurie le doresc/ Că pe toate le iubesc!/ Ardeiul cel subțirel/ În salată-l vreau pe el!/ În salata cea cu ceapă/ Care-mi lasă gura apă!/ Castravetele isteț/ El se crede cel măreț!/ Vitamine ne dau toate/ Energie, sănătate!‟.

Cea mai mare satisfacție a micului poet este că a reușit să lase o amprentă în urma sa, generațiile care-i vor urma vor găsi undeva, într-o bibliotecă, o scarte apărută în 2019 cu poeziile pe care el le-a gândit încă din clasa I, iar gândul la aceste lucruri îi fac inima să tresară de bucurie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here