Sub un soare arzător, la început de septembrie, ne continuăm călătoria în cadrul rubricii „Turist în Focșani‟. Unde merge astăzi? La Borna de hotar dintre Moldova și Muntenia, amplasată în Piața Unirii, în apropiere de Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul‟. Pe băncile montate sub umbra falnicilor copaci, oamenii aruncă din când în când câte o privire spre monument, însă nu știu toți ce reprezintă. „E o coincidență că sunt aici. Am venit de puțin timp, sunt plecată în afară și acum aștept pe cineva să mergem la notar. Nu cunosc atât de bine, acum aud că este Borna de hotar‟, spune Lili.
Este bine de știut că…
„Borna de hotar dintre Moldova și Muntenia a fost dezvelită în prezența lui Nicolaie Iorga, în 1931, anul în care la Focșani a avut loc Congresul Ligii Culturale, care împlinea 40 de ani de activitate. Nicolae Iorga era pe atunci prim-ministrul României și coincidența face că în același an istoricul împlinea 60 de ani. Borna de hotar, opera sculptorului Ion Jalea (1887-1983), inaugurată la 13 septembrie 1931, amintește de fosta graniță care despărțea Focșanii în Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei.
Inscripția de pe placa monumentală spune: «Cetățenii Orașului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintirea a unui trecut de credință biruitoare. În acest loc era odinioară Pichetul de graniță nr. 47, la hotarul Milcovului, care despărțea cele două țări surori Moldova și Țara Românească».
Inițial fost amplasată în Piața Unirii, pe locul Pichetului de graniță 47. Ulterior, ea a fost plimbată prin diverse locații. Mai întâi, borna a fost amplasată în zona clădirii Poștei Vechi, pe strada Cuza Vodă, după care a fost transportată lângă fostul Cinematograf «Balada». Ulterior, a fost ridicată și din această locație și remontată în vechea locație, în fața Muzeului Unirii, pentru ca în cele din urmă să fie reamplasată lângă Biserica «Sfântul Ioan». „Monumentul este din piatră, în formă de trunchi de piramidă și este ornamentat pe cele patru laturi cu meplaturi din bronz care înfățișează stemele celor două Principate Române. Pe plăci de metal s-au gravat inscripțiile‟, potrivit unui articol semnat de Lelia Pavel, Aurora-Emilia Apostu, Dumitru Huțanu și Horia Dumitrescu.
Toate cele patru laturi ale bornei de hotar sunt inscripționate. Pe una dintre ele apar următoarele cuvinte ale cronicarului moldovean Grigore Ureche: „Rumânii, cîți se află lăcuitori la Țara ungurească și la Ardeal și la Maramoreșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și cu toții de la Rîm se trag.‟ Pe o altă latură sunt trecute câteva versuri din „Hora unirii‟ semnată de poetul Vasile Alecsandri: „Hai să dăm mînă cu mînă/ Cei cu inima română,/ Să-nvîrtim hora frăției/ Pe pămîntul României!‟ Ce însemna unirea, în concepția marelui istoric Mihail Kogălniceanu? „Unirea domnilor, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că e actul său individual, proprietatea sa exclusivă: unirea e actul energic al întregii națiuni române.‟
Azi la Poșta Veche, mâine… unde o vrea Dumnezeu și forța muncitorilor
Atunci când i-am întrebat pe focșaneni câte ceva despre borna de hotar, primul aspect pe care l-au subliniat cei care știau despre ce este vorba, este acela că monumetul a fost mutat dintr-un loc în altul: „Orașul Focșani este borna de hotar între Moldova și Muntenia. Borna asta de hotar… asta din fața noastră, a fost mutată cam peste tot… a fost în apropiere de Poșta Veche, apoi la Cinema «Balada», apoi lângă BCR. O mutau după cum vroia Partidul. A fost numai la locuri dosnice. Pe vremea lui Ceaușescu, nici nu dădea voie să bată clopotul la biserica asta din Piața Unirii pentru că îl deranja zgomotul pe Primul secretar. Focșaniul era împărțit în două: Moldova și Muntenia… Trecea Milcovul pe aici. Și oamenii, ca să nu mai treacă Milcovul, s-au unit. La începutul lunii ianuarie, l-au ales pe Cuza domnitor, și pe 24 ianuarie l-au ales și la București, ca să poată conduce. Borna asta simbolizează unirea de la 24 ianuarie. Acum este bine că au adus-o în Piața Unirii, cam aici ar fi fost hotarul. Nu depun coroane, că nu-i de depus, dar ar fi bine să țină o cuvântare, ceva. Fac hora în Piața Unirii în jurul Morcovului…‟, spun Popa I. și Ionel, doi bătrâni care cunosc istoria ca și cum ar fi luat parte la întreaga desfășurare a evenimentelor.
Unirea Principatelor Române este rezultatul dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859 în Moldova, și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
„Nu avem nimic de declarat… Borna asta a fost mutată de la Poșta Veche, la BCR, între Liceul «Unirea» și BCR. Nu vrem să discutăm‟, spune o doamnă extrem de supărată pentru că am intervenit în timp ce discuta cu prietena dumneaei. Între timp, trei bărbați, care stăteau pe banca alăturată încep să spună, aproape în cor: „Eh, puțini știu, domnișoară! Cum ce este?! Este borna de hotar a Unirii. Nu scrie acolo cine a făcut-o? Dacă știți cine este autorul, sunteți cea mai tare. Ion Jalea, dar nu murise? Ah… dacă a trăit până în 1983, înseamnă că avea 80 și… sau 90 și ceva de ani când a murit. Ăsta a făcut și monumentul din Piața Unirii, care este făcut din bronz… știu, am lucrat sus, foarte sus‟, spune domnul Ionescu, vizibil superior celorlați doi colegi de vorbă care apucă să adauge doar: „Câți ani aveți?! Păreți mică.. Nu aveți ani la vârstă, câți ani de vechime de pensie are domnul. Noi suntem Mihai și Sandu, nu contează fața… nici numele.‟
Pe o altă bancă stătea Oana, o adolescentă care aștepta ceva sau… pe cineva. Am mers să o întreb despre monumentul din fața ei, ce reprezintă și de ce este amplasat aici: „Este simbolul unirii Moldovei cu Muntenia… cred. Eu nu prea știu istorie, sunt la un profil de muzică. Sincer, nu m-am întrebat niciodată ce este cu el aici‟, spune fata în timp ce mai arunca câte o privire spre monument, doar-doar scrie ceva care să o scoată din impas.
În Vrancea, prima plăcuță care conține un cod QR, folosit în scop cultural și turistic, a fost montată pe Borna de hotar. Luni dimineață, atunci când am fost „turist în Focșani‟, pe pagina de internet a apărut următorul mesaj: „Acest site nu poate fi accesat‟. I-am întrebat și pe ceilalți tineri din zonă și mi-au spus că poate fi o problemă de la server. În orice caz, cu sau fără cod QR, Borna de hotar din Piața Unirii așteaptă să fie „băgată în seamă‟ și de oameni, nu doar de porumbeii și vrăbiuțele care roiesc în jurul lui ca albinele la miere.
Cand eram copil acest monument era amplasat in parculetul din fata primariei. In anii 1970 cand s-a facut actuala Piata a Unirii monumentul a fost mutat si amplasat in alt loc (nu-mi mai amintesc. Cand a fost infiintat Muzeul Unirii din localul Postei vechi monumentul a fost amplasat in fata lui. Apoi a fost mutat in piateta de langa Balada, iar dupa refacerea Pietii Unirii in actualul amplasament. Imi pare rau ca odata cu demolarea cladirilor pentru a se face actuala Piata a Unirii au disparut si plachetele care erau pe fosta scoala de muzica de pe strada Mare a Unirii si pe fosta posta de pe strada AL. I. Cuza, care indicau traseul vechi al Milcovului. Daca se gasesc aceste plachete ar trebui reamplasate pe cladirile postei vechi si pe blocul din Piata Unirii din locul fostei scoli de muzica.