Consiliul Județean Vrancea organizează, prin Muzeul Vrancei, în intervalul 3-6 august, ample manifestări de comemorare a eroilor căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial. Sub egida „Vrancea Eroică 2019‟, străbunii care au luptat în vara anului 1917 pentru pământul pe care noi îl cunoaștem astăzi ca fiind România vor fi readuși în atenția poporului român. În urmă cu 102 ani se scria istorie, Primul Război Mondial a răpit vieți omenești, a epuizat resurse materiale și economice, dar a făcut și un bine: ne-a ajutat să fim cu un pas mai aproape de realizarea României Mari.
În anul de grație 2019, sunt organizate mai multe spectacole artistice la mausoleele din Mărășești, Soveja și Mărăști, dar și în Piața Unirii din Focșani; totul pentru a aduce istoria mai aproape de prezent. Pe 6 august, la Mausoleul de la Mărășești va avea loc un spectacol care să marcheze, așa cum se cuvine, împlinirea a 102 ani de la sângeroasa bătălie care a decis soarta Primului Război Mondial. Pentru că astfel de evenimente se fac cu și despre oameni, am pornit la pas prin Focșani pentru a afla părerile cetățenilor, pentru a vedea cât mai cunosc, sau dacă într-adevăr cunosc istoria, și știu ce au făcut eroii pentru neamul românesc.
Politica ne umbrește bucuria…
La ce se pricepe omul? La politică și la stat de vorbă… Fie că ne pricepem sau nu, politica este un subiect mult prea tentant pentru unii dintre noi astfel încât să-l evităm. „Nu vreau să vorbesc…‟ sau „De eroi ne arde nouă?! Politica asta ne omoară cu zile, domnișoară!‟, sunt doar câteva dintre cuvintele pe care acceptă să le rostească unii cetățeni din orașul nostru. „Ori îl ivită și pe președinte? Ăla se duce numai în vacanță… ăștia tineri l-au votat; eu votez ceva și iese altceva…‟
Răspunsul meu este următorul: ce legătură are politica, ce legătură au politicienii de acum cu eroii care, departe de toate aceste probleme banale pe vremea lor, au plecat la luptă în Primul Război Mondial fără să știe dacă se mai întorc la părinți, la soție, la copil… la cei dragi?! De ce trebuie să facem politică de fiecare dată, fie că se pretează sau nu momentului sau subiectului.
Ce spun oamenii?
Pentru unii, Primul Război Mondial e prea departe, dar își amintesc de al Doilea. „După ce armata a cucerit și Odesa, tata s-a demobilizat și a venit înapoi acasă. Mi-a povestit cum a fost pe front, cum au fost primiți de români… Cum au fost primiți de alții nu vreau să comentez, că nu vreau să fac discriminare rasială, dar spun atât: i-au scuipat pe soldații români, i-au huiduit… De ce?! Tata nu a fost rănit în război pentru că artileria nu stă chiar în linia întâi a frontului… ea zvârle bombele și după înaintează trupa… artileria se ține după ei. După cum era frontul, rușii nu erau pregătiți, că a fost pactul ăla Ribbentrop-Molotov care a trebuit ai noștii conducători, pe timpul ăla regii și alții care erau la partide așa… a cedat, ca să nu fie război, Basarabia și Bucovina‟, își amintește un bătrânel ai cărui ochi se umezesc când își aduce aminte de copilărie și o compară cu vremurile de acum. „Copiii mei au plecat în Canada..‟, mai adaugă bătrânul ale cărui picioare nu-l ajută decât să se mute de pe o bancă pe alta, atunci când soarele îi alungă umbra sub care se adăpostește.
Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut în istorie și ca „Pactul Stalin-Hitler‟, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova la data de 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe al URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.
„Poate că această comemorare va trezi interesul tineretului… dumneata, alții ca dumneata.. să învețe istoria, să citească orice despre istorie: și bune, și rele… Și poate va spune că: «Uite, și tata sau bunicu meu a murit pentru țara asta!»‟, ne sfătuiește un bătrân care a fost cândva tânăr și răzvrătit, dar pentru care anii au însemnat o lecție de viață.
„Mie nu îmi place expresia asta, cică: Asta-i România! Asta-i România!… N-ai mâncat în țara asta? Cum să-ți lași patria și pământrul, părinții și să pleci că-i mai bine în Italia sau la șapte oceane coloșa…‟, sunt cuvintele unui tată care nu-și vede copiii decât o dată în an, un tată ajuns la aproape 90 de ani și îmbătrânit de supărare. „Dacă ai un copil sau un tată nu-i faci din când în când o pomenire?! Îl comemorezi, nu?! Chemi neamurile acolo, mai știu eu cum… și spui: «Domnule, uite ce au fost părinții voștri, bunicii, străbunicii voștri.. Au luptat pentru glia românească.» Câți n-au murit la Mărășești.. Pentru ce au muncit pe valea Siretului?! O să vezi câte cazemate sunt rămase din 1917 pe malul Siretului și pe aici pe la Ciușlea, Răstoaca, Odobești, Jariștea, unde au luptat ostașii români pe timpurile alea grele… Au luptat în ismene, scuze de expresie, când a fost atunci în august. Au ieșit la luptă dezbrăcați, așa în ismene, cu baioneta..‟, povestește amintește un domn cu ochii în lacrimi.
Cum erau comemorați eroii înainte de 1989 și cum îi comemorăm acum?
„În fiecare an se făceau comemorări la Mărășești și în toate zonele unde au fost luptele astea grele de la Soveja, Oituz.. se comemorau și înainte, cum să nu! Scoteau oamenii, îi aduceau cu camionul, cu autobuzul de la întreprinderi. De dimineața până seara stăteam acolo. Acum m-aș duce, dar nu mă lasă oasele astea… am 28 de ani, mă crezi că am 28 de ani?! Adică 82‟, spune, ștrengar, Aurel Rotaru.
„Este foarte bine că-i comemoram pe eroi. Să ne strângem, să economisim acum?! Eroii sunt importanți, au luptat ca noi să fim liberi‟, susține o femeie care se enervează atunci când aude o doamnă spunând: „Puteau face altceva.. Eroii îi comemorează familia, e de ajuns.‟
În Piața Unirii din Focșani, pregătirile sunt în toi, scena este aproape gata, iar oamenii se uită mirați la mușuroiul de muncitori care se ocupă de amplasare, trec mai departe și, în pofida afișului expus pe unul dintre pereții primăriei, ridică din umeri atunci când sunt întrebați: „Ce comemorăm în perioada 3-6 august?‟. Dar nu sunt toți așa, am întâlnit și tineri care au știu că în 1916 România a intrat în Primul Război Mondial, au știut despre luptele de la Mărăști-Mărășești-Oituz, au știut lozinca „Pe aici nu se trece!‟ rostită de generalul Eremia Teofil Grigorescu.
Noi vă spunem că pe aici se trece și vă invităm să participați la spectacolele organizate în perioada 3-6 august atât în Piața Unirii din Focșani, cât și la Mausoleele de la Mărășești, Mărăști și Soveja. Eroii nu au luptat doar pentru familiile lor, ci și pentru noi, ceilalți români, care acum ne bucurăm de un trai cu mult mai bun decât al lor.
