Un vrâncean, Cătălin Boacnă, a obținut bursa „Ierunca Lovinescu” destinată celor mai buni studenți, masteranzi sau doctoranzi aflați deja la studii în Franța. Avocat în Baroul Iași, Cătălin Boacnă a obținut cel mai mare punctaj la evaluarea proiectelor. Bursa se acordă pentru o perioadă de zece luni, pe toată perioada anului universitar, din septembrie 2019 până în iunie 2020, perioadă în care Cătălin Boacnă va locui în Paris în casa Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca. Casa a devenit locul în care studiază tineri români înscrişi în universităţile franceze, din dorinţa testamentară a Monicăi Lovinescu, cea care, din 1947, a trăit în Franța, fiind una din cele mai cunoscute voci ale postului Radio Europa Liberă.
Născut în Focșani, Cătălin Boacnă a copilărit la Vizantea Livezi, a terminat Liceul Pedagogic Spiru Haret din Focșani, după care a mers la Iași, unde a urmat cursurile la Facultatea de Litere, Specializarea Literatură Universală și Comparată – Franceză. Ulterior, a urmat cursurile Facultății de Drept. „Din tot Liceul Pedagogic, figuri emblematice sunt d-na Maria Lupu, profesor de română, și Virginia Paraschiv, profesor de latină”, își amintește Cătălin Boacnă.
A urmat cursurile Facultății de Drept pentru că își dorea o alternativă la Facultatea de Litere și la meseria de jurnalist. A urmat un master în Drept European și un master în Managementului Resurelor Umane, ambele la Universitatea Al. I. Cuza. În 2016 a intrat la doctorat, specializarea drept penal. El a fost îndrumat de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, la rându-i vrâncean. „Mediul academic ieșean, sub îndrumarea profesorului Tudorel Toader, rectorul Universității Al. I. Cuza, este cel puțin la fel de performant ca cel din Franța. Este o onoare pentru mine ca domnul Tudorel Toader să fie îndrumătorul tezei de doctorat, l-am perceput în mod direct ca fiind cel mai bun profesor de drept din România. Pe tot parcursul meu din mediul academic am fost îndrumat de domnul profesor Toader și altfel nu cred că aș fi ajuns aici. Cred că suntem de acord cu toții că este un profesor de excepție și că ceea ce a încercat să facă la Ministerul Justiției au fost doar lucruri bune, pentru o justiție sănătoasă și europeană”, ne-a spus Cătălin Boacnă.
Ulterior, în 2017, a aplicat pentru o bursă a Guvernului Francez în România, o bursă oferită de Ministerul Francez al Afacerilor Externe și Europene. Bursa aceea este în valoare de 1060 lunar plus o sumă forfetară de 700 euro timp de trei ani, patru luni pe an. De asemenea, 4 luni pe an trebuie să stea în Franța. Pentru a primi bursa a trebuit să se înscrie la o universitate din Franța. „Am fost acceptat la școala Doctorală de Drept de la Universitatea Bordeaux, una dintre cele mai bune școli de drept din Europa. De exemplu, magistrații în Franța sunt perfecționați la Institutul Național de Magistratură care are sediul în Bordeaux. Deci, Bordeaux nu este cunoscut doar pentru vinuri ci și pentru învățământul superior, universitatea înființată în perioada anilor 1400 find la concurență cu Sorbona din Paris”, ne-a spus Cătălin Boacnă.
Încă din liceu a lucrat în jurnalism. Inițial la Monitorul de Vrancea, apoi la Ziua de Iași, la Bună Ziua Iași, unde a fost redactor șef. A fost și corespondent pentru unele ziare centrale, Evenimentul Zilei, Adevărul, Libertatea și televiziuni. „În jurnalism am lucrat în primă fază la Monitorul de Vrancea, când eram elev la liceu. Realizam o pagină pentru elevi și tineri sâmbăta, atunci când internetul nu conta așa de mult. În perioada studenției am înființat o revistă de cultură pentru studenți, Junimea Studențească – redactor șef. De asemenea, am colaborat cu revista Oglinda Literară din Focșani și am o stimă deosebită pentru domnul Gheorghe Neagu, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani ai României”, povestește Cătălin Boacnă.
În cadrul studiilor doctorale din Franța, tema propusă comisiei este „Protecția penală a vieții private: studiu comparat Franța – România”. Mai exact, tânărul avocat va analiza modul în care intruzionează statul în viața privată a individului, cât de ușor poate fi obținut un mandat de interceptare a convorbirilor telefonice, modul în care s-a schimbat noțiunea de viață privată în era tehnologiei, cum sunt protejate datele cu caracter personal pe internet, infracțiunile care vizează protecția vieții private, a secretului corepondenței, etc.. „De exemplu, dacă în urmă cu ceva timp un jurnalist alerga după un funcționar public pentru a-i face o fotografie, iar acest lucru părea o misiune imposibilă, astăzi, acel funcționar își pune de bună voie fotografii pe rețelele de socializare, inclusiv din concedii. Este clar că noțiunea de viață privată a cunoscut o evoluție spectaculoasă și spațiul privat al fiecăruia dintre noi este din ce în ce mai strâmt. Era tehnologiei ne-a adus în situația în care ne construim fericirea în funcție de numărul de aprecieri de pe facebook sau de calitatea pozelor postate. Mulți dintre utilizatorii rețelelor de socializare nu mai au nimic de ascuns, își împart atât bucuriile cât și tristețile, cu prietenii virtuali, de multe ori cu unele profiluri false. Este normal? Este greșit? Unde intervine dreptul? Cum suntem protejați de normele legale? Aceste aspecte vor reprezenta o mică parte din teza mea de doctorat, la care lucrez în Franța”, explică avocatul.
O importanță deosebită trebuie acordată protecției datelor cu caracter privat. De exemplu, deși pare că totul este gratuit pe internet, de la conturi de la email, la accesarea unor pagini cu filme sau muzică, în realitate moneda de schimb o reprezintă informațiile cu caracter privat. Sunt informații pe care proprietarii rețelelor sociale, paginilor de internet, le folosesc în scopuri comerciale. „Unde sunt ținute toate datele noastre private, de la mesaje scrise până la fotografii sau filmulețe? De exemplu, le stocăm liniștiți pe un cont de gmail fără să știm că în realitate ele devin proprietatea google în momentul în care le-am stocat acolo. Dacă aceste date pe care noi le dorim secrete apar în spațiul public, cum intervine legea penală? Cine răspunde penal? Sunt alte întrebări la care va trebui să răspundă lucrarea mea”, a adăugat Cătălin Boacnă.
El ne-a explicat câteva asemănări și diferențe între dreptul românesc și cel francez. „Nu este un secret pentru nimeni că legile penale românești sunt inspirate din cele franceze, așa cum nu este un secret că în Franța cetățenii sunt mult mai bine protejați de legile lor. După experiența din Franța am constatat că la ei există aceleași probleme care există și în România, ba chiar unele mai grave legate de faptul că statul nu-i poate proteja pe cetățeni împotriva actelor de terorism. Eu cred că în România legile sunt destul de bune și că adevărata problemă este la cei care le aplică și le interpretează. Sunt situații în care prostia și incompetența sunt mai periculoase decât corupția. Din instinct, de cele mai multe ori, oamenii care se confruntă cu o problemă juridică spun că este de vină corupția, dar, în realitate nu-i asta singura cauza a declinului social”, a precizat Cătălin Boacnă.
