GALERIE FOTO: Beciurile de sub Focșani, descoperite lângă Catedrala Ortodoxă

0
6594

Rămășițele Focșaniului vechi ies la iveală aproape la fiecare construcție nouă ridicată în centrul municipiului. Lucrările care se efectuează pentru construcția gardului de la Catedrala Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului și Sfânta Cuvioasa Parascheva“ au scos la suprafață beciurile din subteranul municipiului. Beciurile pot fi văzute lângă trotuarele de la Catedrală, în zona fostei străzi IC Brătianu, acum Bulevardul Republicii. Beciurile vor fi plombate, iar lucrările vor merge mai departe.

Despre rețeaua de beciuri și tuneluri din subteranul Focșaniului se spune că au o vechime de peste două sute de ani. Tunelurile ar fi fost săpate în special de negustorii vremii pentru a-și proteja mărfurile, agoniseala dar și viața. Construcția beciurilor este legată de granița existentă între Moldova și Țara Românească, care împărțea orașul în două. Granița era sinuoasă și pleca de la gară, treacea prin zona în care se află acum străzile Vîlcele, Cotești, Tăbăcari și mai departe pe la clădirea vămii, pe locul fostei Agenții CFR, punctul de graniță 47, cel mai cunoscut situat în actuala Piață a Unirii, Grădina Publică, Colegiul Unirea și în continuare pe Cuza Vodă, după care ieșea din oraș.

Focșaniul subteran, distrus sau acoperit cu pământ de regimul comunist a fost prezentat Florin Marian Dîrdală de la Arhivele Naționale Vrancea. „…Pe locul unde se află astăzi hotelul Unirea era un beci imens, pe care echipele de lucru l-au aruncat în aer cu dinamită, pentru că nu au reușit să-l dărâme. Un tunel a fost găsit și la construcția complexului  Zimbru. De asemenea, în fața fostei biserici «Domnească»  au fost descoperite 6 beciuri, fiecare cu lungimea de 12 m, lățimea de 8 m și înălțimea de 2,80 m. Acestea comunicau între ele și cu exteriorul printr-un gang, a arătat Florin Dîrdală.

Mai mult, conform documentelor din perioada interbelică, beciurile și tunelurile din Focșani puteau adăposti 15 mii de oameni în caz de necesitate. Orașul a fost, se pare, plin de asemenea beciuri care, conform unei corespondențe purtate între Primăria orașului Focșani și Cercul de Recrutare Județean Putna, în anul 1934, erau în număr de aproximativ 280 încăperi. Ce anume a determinat Cercul de Recrutare Putna să solicite o astfel de evidență? Nimic mai simplu. Comisia Superioară de Apărare Pasivă a României a solicitat încă din anul 1933, întocmirea de către organismele abilitate din întreaga țară a regulamentelor de apărare  pasivă care prevedeau, printre altele și indicarea obligatorie a numărului, dimensiunilor și locurilor unde sunt amplasate adăposturile subterane din întreaga țară de orice fel ar fi acestea. Mai mult decât atât, s-au întocmit hărți ale orașelor, în care aceste locuri subterane erau marcate cu puncte de diverse culori, în funcție de capacitatea lor de a adăposti la nevoie, un anume număr de persoane. În hârtiile vremii s-a calculat și numărul persoanelor care se vor putea refugia în aceste adăposturi, în cuprinsul orașului Focșani fiind posibilă protejarea a aproximativ 15.000 de locuitori, preciza Florin Dîrdală pentru Monitorul de Vrancea în urmă cu câțiva ani.

Cele mai multe adăposturi erau identificate pe strada Brăilei în număr de 25, alte 24 beciuri erau amplasate pe strada Mare a Unirii, 18 pe strada Cuza Vodă, 18 pe strada Carol I (azi B-dul Unirii), 10 pe strada I. C. Brătianu (azi Republicii ), 9 pe strada Grigore Bălănescu, azi strada Oituz, 7 pe strada Regina Elisabeta, azi parțial strada Independenței, 7 pe strada Sublocotenent Madgearu, azi parțial strada Argeș și 8 pe strada Vrancei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here