Silvicultorii privați au împădurit aproape 220 hectare în Vrancea, în această primăvară

0
1056

Aproape 220 hectare din Vrancea au fost regenerate, artificial și natural, în această primăvară prin campania „Primăvara 2019”. Conducerea Gărzii Forestiere Focșani arată că, la încheierea lucrărilor de regenerare artificială și naturală din această primăvară, au fost realizate lucrări de regenerare pe o suprafață de 344,34 hectare în județele unde are competențe. Inspectorul șef al Gărzii Forestiere, Ionică Cherciu, a arătat că această suprafață nu cuprinde și lucrările de regenerare a pădurilor realizate de direcțiile silvice prin ocoalele silvice de stat. „Lucrările de regenerare au fost efectuate cu fonduri de la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, de la fondul de mediu și de la fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit de către ocoalele silvice de regim”, a spus șeful Gărzii Forestiere.

Vrancea are cea mai mare suprafață cu regenerări, respectiv 219,06 hectare iar pe celelalte județe situația se prezintă astfel: Brăila 5,46 hectare, Buzău 21,37 hectare, Galați 42,26 hectare, Vaslui 56,19 hectare. De asemenea, în luna mai, Garda Forestieră a verificat și avizat documentațiile depuse de nouă proprietari de fond forestier, pentru o suprafață eligibilă de 10730 hectare și o valoare de 1,8 milioane euro, sprijin acordat pentru o perioadă de 5 ani din finanțare nerambursabilă. Cea mai mare suprafață este în Buzău – 5591 hectare, Vrancea- 3998 hectare, Brăila 250 hectare, Galați 413 hectare, Vaslui 478 hectare.

Fondurile europene pentru proprietarii de păduri sunt asigurate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală “P.N.D.R. 2014-2020”-Măsura 15. Aici a fost introdusă submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, care are ca scop reducerea numărului de intervenții silvotehnice în pădure și promovarea tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus), prin promovarea de angajamente voluntare. Astfel, prin Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, în detrimentul valorificării economice, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte care se hrănesc cu lemn, care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) va fi îmbunătățită.

Totodată, prin Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri se are în vedere protejarea resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă. „Sprijinul acordat în cadrul celor două pachete este de tip compensatoriu și este acordat anual, ca sumă fixă (costuri standard) pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit, costurile suplimentare și costurile tranzacționale suportate de deținătorii de terenuri forestiere care încheie angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani”, arată șeful Gărzii Forestiere Focșani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here