Ministerul Sănătății: România doreşte eliminarea până în 2030 a hepatitelor virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice

0
70

România doreşte eliminarea până în anul 2030 a hepatitelor virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice, conform Planului-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030, lansat marţi la Bucureşti de Ministerul Sănătăţii.

Planul – cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030 are scopul de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii prin hepatite virale şi prin complicaţii ale acestora şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii de prevenire, testare şi îngrijire pentru toţi.

Planul transpune în legislaţia românească principiile directoare şi obiectivele Strategiei globale a sectorului de sănătate privind hepatitele virale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi Planul de acţiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatitele virale în Regiunea Europeană a OMS, fiind totodată un instrument de implementare a Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020.

Potrivit ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, instituţia pe care o conduce îşi asumă ţintele pentru anul 2020 corelate cu cele propuse de OMS Europa. Printre acestea se numără: acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare (la naştere, la 2, 4 şi 11 luni); acoperire de 95% la prima doza de vaccin hepatitic B administrată nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere; 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B şi C şi 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifică anti-VHB) noului-născut în primele 12 ore după naştere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B.

De asemenea, potrivit planului, toate donările de sânge să fie testate pentru infecţia cu VHB şi VHC, 50% din injecţii să fie administrate cu seringi de unică folosinţă cu dispozitiv care împiedică reutilizarea, asigurarea continuităţii programelor de reducere a riscului la persoanele utilizatoare de droguri injectabile, cu distribuirea a cel puţin 200 seringi/ utilizator/ an, cel puţin 25% dintre persoanele care trăiesc cu infecţie cronică cu VHB, VHD şi VHC să fie diagnosticate şi informate privind boala lor; cel puţin 75% din persoanele depistate cu infecţia VHB şi VHC şi eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral; diagnosticarea a cel puţin 75% din pacienţii aflaţi în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecţiile cu VHB şi VHC (ciroza sau carcinom hepatocelular).

Medicul primar gastroenterologie de la Institutul Clinic Fundeni Liliana Simona Gheorghe a reamintit în context că România este „creditată” cu cea mai mare prevalenţă viremică din Europa în hepatita C, dar şi în hepatita B.

Întregul articol pe https://bit.ly/2JFUVLC

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here