În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile sale, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar). Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore. Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Se presupune că s-ar putea trage şi din ”maiores”, care înseamnă bătrâni menţionează site-ul limbaromana.md, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.
Soarele – Luna
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 06 h 07 m şi apune la ora 20 h 19 m, iar, la sfârşitul lunii, răsare la ora 05 h 35 m şi apune la ora 20 h 52 m.
La 21 mai, se face trecerea în semnul zodiacal Gemeni.
Luna – reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 05 mai – Lună Nouă (Luna începe să crească) la 01 h 48 m; la 12 mai – Luna la Primul Pătrar la 04 h 12 m; la 29 mai – Lună Plină (Luna începe să descrească) la 00 h 12 m; la 26 mai – Luna la Ultimul Pătrar la 19 h 36 m potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Luna mai în tradiţia populară
Zicala populară „Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).
Potrivit tradiţiei noastre populare, dacă plouă în mai şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. Se seamănă inul şi cânepa (după 13 ale lunii), hrişca (după 19), ridichile, castraveţii, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăţă pomii de gândaci. Se bea pelin, potrivit site-ului cultura.mai.gov.ro.
În tradiţia populară, între Paşte (28 aprilie) şi săptămâna a doua după Rusalii (16 iunie) este cuprins ciclul numit Joile Oprite în care sunt interzise anumite activităţi casnice, agrare, pastorale etc. Joile Oprite, numite Joile Verzi în sudul ţării şi Joile Pomenite în est erau potrivnice omului: aduceau ploile însoţite de grindină şi piatră, furtunile şi îngheţurile târzii. În speranţa că ele vor fi îmbunate şi transformate din forţe malefice şi forţe benefice, Calendarul popular a instituit unele interdicţii de muncă, de unde şi numele de Joi Oprite.
