Copiii abuzați sau neglijați de proprii părinți, cei părăsiți prin unități sanitare, copiii ai căror părinți sunt decăzuți din drepturile părintești, copiii care au săvârșit o faptă penală și nu răspund penal, dar și copiii care, în vederea protejării intereselor lor, nu pot fi lăsați în grija părinților din motive neimputabile acestora, beneficiază de protecție specială, instituită de Legea nr. 272/2004 actualizată. În total, 260 de copii au intrat în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea pe durata anului 2018. Cauza principală rămâne neglijarea la care au fost supuși de părinții lor.
În cadrul Serviciului Management de caz Pentru protecția de tip Familial, pe lângă cei 1027 de copii / tineri care erau ocrotiți de asistenți maternali sau plasați la persoane / familii/rude, aflați în evidențe în sistemul de ocrotire la sfârșitul anului 2017, au fost admiși în cursul anului 2018, ca noi beneficiari, 145 de copii / tineri, pentru care au fost acordate servicii specializate de protecție specială, respectiv de plasament la asistenți maternali profesioniști, plasament în familia extinsă/substitut. Potrivit reprezentanților DGASPC Vrancea, pentru toți acești 1172 de copii / tineri, s-au realizat activități de monitorizare, evaluare, consiliere asistențială, psihologică, juridică, îndrumare/acompaniere, suport specializat.
În cadrul serviciilor specializate de protecție de tip rezidențial s-a continuat oferirea de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, accesul la servicii medicale, educație, de recuperare și reabilitare, de integrare socio-profesională pentru cei 191 de beneficiari existenți la sfârșitul anului 2017, la care s-au adăugat în anului 2018, încă 60 de copii și tineri. Astfel, 252 de beneficiari au fost găzduiți, îngrijiți, educați, pregătiți în vederea reintegrării / integrării familiale și integrării socio-profesionale în cadrul structurilor de tip rezidențial.
Instituirile de măsură prin intermediul Comisiei pentru Protecția Copilului au fost în număr de 19, existând solicitări în acest sens din partea părinților.
Potrivit Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, măsurile de protecție specială a copilului sunt plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată. Actul normativ prevede faptul că părinții, cât și copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în instanță măsurile de protecție specială instituite, beneficiind de asistență juridică gratuită. Plasamentul poate fi dispus temporar, după caz, la o persoană sau familie, la un asistent maternal sau la un serviciu de tip rezidențial. Măsura plasamentului se stabilește de către Comisia pentru protecția copilului, în situația în care există acordul părinților, sau de către instanța judecătorească, la cererea DGASPC, atunci când aceștia refuză să își dea acordul.
Plasamentul în regim de urgență este o măsură de protecție specială (care ar trebui, cel puțin, să aibă caracter temporar,) și care se stabilește pentru copilul abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violență și pentru copilul găsit sau părăsit în unități sanitare. Această măsură se instituie și în cazul copilului al cărui părinte unic sau ambii au fost reținuți, arestați sau internați, sau care din orice alt motiv nu-și pot exercita drepturile și obligațiile părintești cu privire la copil. Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la menținerea sau înlocuirea acestei măsuri, și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la copil sunt exercitate și îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate și îndeplinite de către directorul DGASPC.
Măsurile de protecție specială ar trebui să fie măsuri temporare care să asigure cadrul optim de creștere și dezvoltare a copilului, similare cu cele din famila naturală.
Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială, dispuse de Comisia pentru protecția copilului sau de instanța judecatorească, trebuie verificate trimestrial de către DGASPC. În cazul în care acestea s-au modificat, instituția este obligată să sesizeze de îndată Comisia sau instanța în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii. Acest drept îl au, de asemenea, părinții sau alt reprezentant legal al copilului, dar și copilul. Încetarea măsurii de protecție specială survine la momentul în care copilul e reintegrat în familia naturală, este adoptat, împlinește 18 ani și nu urmează o formă de învățământ sau împlinește 26 de ani, în cazul în care a urmat o formă de învățământ superior.
La încetarea măsurilor de protecție specială prin reintegrarea copilului în familia sa, Serviciul Public Local de Asistență Socială, precum și DGASPC-ul de la reședința părinților au obligația de a urmări evoluția dezvoltării copilului, precum și modul în care părinții își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copil. De menționat că acel copil față de care a fost luată o măsură de protecție specială are dreptul de a menține relații cu alte persoane, dacă acestea nu au o influență negativă asupra dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.
