Rosalind, robotul care va căuta urme de viaţă pe Marte

0
32

Un robot construit în Marea Britanie cu misiunea de a detecta eventuale urme de viaţă pe planeta Marte a fost „botezat” oficial joi şi a primit prenumele cercetătoarei britanice Rosalind Franklin, informează AFP. Acest robot mobil cu şase roţi, care urmează să ajungă pe Marte în 2021, va avea sarcina de a realiza fotografii şi de a recolta eşantioane de pe scoarţa „Planetei Roşii”, în cadrul misiunii ExoMars. Robotul va putea să foreze în scoarţa marţiană până la o adâncime de doi metri. El a fost „botezat” oficial joi la sediul din Stevenage al grupului Airbus, în Anglia, unde a fost construit, în prezenţa mai multor personalităţi, în rândul cărora s-a aflat şi astronautul britanic Tim Peake.

Rosalind va avea misiunea „de a căuta urme de viaţă dincolo de planeta Terra” şi „de a studia geologia şi mediul”, pentru a răspunde unei întrebări care frământă comunitatea ştiinţifică: „poate fi găsită o formă de viaţă primitivă pe ‘Planeta Roşie?'”, a explicat David Parker, directorul departamentului de explorare robotizată şi umană din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Înainte de a porni în această călătorie de zeci de milioane de kilometri dincolo de orbita Terrei, robotul Rosalind a fost supus unei serii de teste, pentru a îi asigura pe cercetători că este capabil să supravieţuiască la temperaturi extreme şi vibraţii importante. Dispozitivul, echipat cu tehnologie de vârf, şi-a testat cele şase roţi pe solul spaniol, menevrat de la distanţă, din Marea Britanie.

Numele lui a fost ales de un juriu de experţi, la finalul unui concurs deschis publicului larg, la care au participat peste 30.000 de persoane. Prenumele ales îi aduce un omagiu cercetătoarei Rosalind Franklin (1920-1958), ale cărei lucrări au permis descoperirea structurii ADN-ului. „Rosalind Franklin ne-a ajutat să înţelegem viaţa pe Terra şi acum (robotul) va face acelaşi lucru pe Marte”, a declarat Chris Skidmore, Secretar de Stat în cadrul Ministerului pentru Cercetare şi Ştiinţă din Marea Britanie.

Misiunea ExoMars este rodul unei „excepţionale cooperări internaţionale” şi „deşi noi vom părăsi Uniunea Europeană, nu vom părăsi ESA”, a subliniat el, cu câteva săptămâni înainte de Brexit, prevăzut pentru 29 martie 2019. Cu un buget de 287 de milioane de euro investit în această misiune şi alte 14 milioane de lire sterline (16 milioane de euro) în instrumente de ultimă generaţie, Agenţia spaţială britanică ocupă locul al doilea în topul celor mai mari contribuitori la misiunea ExoMars, un proiect comun derulat de ESA şi Agenţia spaţială rusă (Roscosmos). Prima etapă a misiunii ruso-europene ExoMars s-a desfăşurat în 2016 şi a inclus plasarea pe orbita marţiană a sondei ştiinţifice TGO (Trace Gas Orbiter), graţie căreia Rosalind va putea să transmită informaţii către Terra.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here