Profesorul de română Ştefan Neagu, fost inspector şcolar, a dorit să ne aducă la cunoștință importanța negustorilor din Focșani la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, „nucleul statului național român“. În opinia dumnealui, negustorii sunt „blamați și respectați în aceeași măsură, invidiați, luați ca model de reușită socială, ctitori de biserici de mir și instituții socio-economice; negustorii focșăneni au fost motorul care a pus în mișcare viața locuitorilor din Focșani, transformând localitatea într-un centru economic important în perioada interbelică“.
Aflăm că în anul 1857, la Focșani, negustorii erau în primele rânduri ale luptei pentru unire și din cei 92 de alegători, pentru divanul AD-HOC, majoritari erau negustori. „Timp de secole, Focșani a fost un punct nodal al comerțului local, național și internațional, aflat pe Drumul Mătăsii, dintre Asia și centrul Europei. Numai așa se explica statornicirea unor cetățeni de diferite naționalități, dar cu trecut comercial, ca greci, armeni, evrei ai căror urmași se găsesc și astăzi în Focșani, alături de români. Eterogenitatea, toleranța, prietenia și respectul dintre locuitori erau evidențiate și de așezămintele de cult. Într-un timp erau aproape 30 de biserici și mănăstiri ortodoxe, 7 sinagogi, două biserici, o capelă armenească și o biserică catolică. Astfel că motorul principal al dezvoltării orașului nostru, înainte de 1862, despărțit administrativ, apoi unit, l-au constituit negustorii. Atunci, ca și acum, contribuția lor la bugetul local era semnificativă (peste 50% ).
Dar pentru că sărbătorim acum 160 de ani de la Unirea Principatelor – nucleul statului național român, de astăzi, voi zăbovi pe bază de documente la contribuția negustorilor de aici, plecând de la afirmația savantului Gheorghe Longinescu, fiu de negustor lumânărar, anume că orașul nostru face parte din Sfânta Treime a orașelor românești (Iași, București, Focșani). Să recunoaștem că negustorii de ambele părți ale orașului (muntenească și moldovenească) doreau mai ales desființarea vămii, lucru realizat chiar înainte de 1859. Încă din 1857, la Focșani, negustorii se aflau în primele rânduri ale luptei pentru unire. Astfel, în comitetul electoral, apar figuri reprezentative de negustori fruntași la 28 martie 1857 – din partea Munteniei, Costache Leca, Hagi Ivan, Hagi Sotir Petrovici, Ion Gheorghiu, iar din Focșani Moldova – Pavăl Dumitriu, Gheorghe Barlam, Nicu Giurgen, Dimitrie Gheorghiu, Ioan Vasiliu și Teodor Mândrea. Tot în Focșanii Moldovei, din cei 92 de alegători, pentru divanul AD-HOC, 58 erau negustori, adică peste 60%. La fel de numeroși erau și negustori din cei 33 alegători din Țara Românească (multă vreme partea Moldovenească a Focșanilor era mai dezvoltată, după cum consemnau călătorii străini)” ,a povestit profesorul Ștefan Neagu.
Profesorul Neagu ne mai dezvăluie că negustorii focșăneni au contribuit cu alimente în cadrul manifestărilor de la Iași, precum și cu sprijin financiar pentru ridicarea bisericii la Lipsca. „După Iași, Focșani a fost cel mai puternic centru unionist din Moldova; la alegerile din 5 septembrie 1857, negustorii l-au desemnat pe Gheorghe Ilie Mititelu, care a întrunit 173 de voturi, ceea ce înseamnă că pe el l-au votat nu numai negustorii patentari ci și breslele. De menționat că la manifestările de la Iași, prilejuite de alegeri, negustorii focșăneni au contribuit cu 250 oca de pâine, 20 oca de lumânări și 200 de oca de carne. La fel de lăudabil este și faptul că în 1857, negustorii din Focșani au contribuit și la ridicarea unei biserici ortodoxe române la Lipsca (Leipzig), având acolo și un epitrop“, a relatat profesorul Neagu.
Gheorghe Ilie Mititelu, liderul negustorilor din Focșani
Gheorghe Ilie Mititelu, deputatul negustorilor, alături de mai mulți negustori, toți îmbrăcați de zile mari, l-au întâmpinat pe Alexandru Ioan Cuza pentru a-l felicita după alegerile de la Iași. Ales deputat în divanul AD-HOC al Moldovei, Ilie Mititelu a votat ca București să devină capitala viitoarei Românii. „Se știe că alegerile din primul tur de scrutin, din 26 iulie 1857, au fost falsificate, iar după, la următoarele alegeri, care au avut loc în divanul AD-HOC, la 1 septembrie, sunt aleși din partea orășenilor Gheorghe Ilie Mititelu și Chirica Ciocârlie. După alegerea lui Cuza la Iași, la 5 februarie, spre București, înainte de primul tedeum, mai precis alegerile AD-HOC din care au rezultat o unanimitate unionistă, din biserica mănăstirii Sfântul Ioan (din Piața Unirii ) domnitorul a fost întâmpinat și de negustori, în frunte cu deputatul lor, Gheorghe Ilie Mititelu, în anteree cenușii sau negre cu șepci, alții în dimii și giubele. Micii negustori și breslași din tăbăcari erau în șube, cațaveici și scurteci, ca și nevestele lor, care purtau frumoase și bogate blănuri de vulpe. Din evenimentele care au precedat și au urmat actul Unirii Principatelor Române s-a reținut foarte bine imaginea proiectată și artistic (literatură, pictura a lui Moș Ion Roată, deputat pontaj, primul din talpa țării, ajuns în parlamentul de atunci al Moldovei)”.
Fiu și nepot de negustori, profesorul Neagu, ne face cunoscut faptul că Gheorghe Ilie a luat parte la evenimente care au dus la făurirea României și nici măcar nu i s-a făcut reclamă politică precum lui Ion Roată, acesta rămânând în anonimat pentru mulți până azi, când suntem încântați să aflăm de la domnul Neagu aceste informații valoroase. „Dar ca fiu și nepot de negustori, profesor aproape trei decenii la Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu, voi oferi cititorului o imagine a negustorului Gheorghe Ilie Mititelu, ajuns și el parlamentar și chiar controversat. Gheorghe Ilie s-a născut în anul 1794 și a încetat din viață în 1861. Avea ca negustor afaceri în profil depozit, de spirt, vânzări cu ridicata. El a fost ales de către contemporanii săi să le fie staroste, un fel de președinte al Camerei de Comerț, așa cum se va numi după 1864. Ales deputat în divanul AD-HOC al Moldovei, lui Gheorghe Ilie Mititelu i s-au adus acuzații, umblând zvonul că acesta s-ar fi compromis în privința înființării capitalei la Focșani, nu la București sau la Iași, întrucât între cele două orașe se iviseră divergențe.
Ilie Mititelu a votat ca București să devină capitala viitoarei Românii. Mihai Kogălniceanu, fiind ales deputat de către Colegiul II în Focșani (funcție în care s-a oferit să susțină financiar înființarea unei școli comerciale în orașul nostru ), auzind de acest zvon, din București îi trimite o telegramă lui Gheorghe Ilie, prin care precizează că votul dat pentru București ca act patriotic, că dacă s-ar fi ales orașul Focșani, Unirea Principatelor ar fi fost compromisă. În cazul de față, acest negustor, alesul tuturor negustorilor din Focșani, a luat parte la evenimente care au dus la făurirea României. Lui nu i s-a făcut nici o reclamă politică, precum i s-a făcut lui Ion Roată, care a intrat în istorie; negustorul a fost trecut în anonimat deși el a înțeles și a trăit clipa momentului culminant prin care a trăit neamul său românesc acum 160 de ani, fie-mi îngăduit să adaug, profitând de această mare aniversare românească, că Focșanii, prin negustorii săi, ca motor principal al dezvoltării, s-a bucurat de contribuția lor în toate domeniile care au marcat însuși programul țării în economie, cultură, educație, culte, armată, sănătate, dovadă fiind numeroase așezăminte ridicate prin contribuția lor și a fiilor lor, biserici, școli, spitale”.
Negustorii focșăneni și-au pus amprenta în toată țara, ajungând mari personalități ce au deservit România cu onoare și respect. “Negustorii focșăneni ( români, evrei, armeni, greci ) au investit și în fiii lor, ajunse mari persoane și aducând mari servicii țării. Aș veni cu un exemplu din domeniul finanțelor țării: primul buget al României întregite a fost realizat de fii de negustori din Focșani, absolvenți ai colegiilor de azi, Național Unirea și Colegiul Economic Mihai Kogălniceanu, care ocupau funcții de directori, la buget, finanțe, etc. La Constituția din 1923, a contribuit și un focșănean, Săveanu Nicolae, ministru. Fii de negustor, vreo șapte la număr, au fost miniștri la comerț și industrie, muncă, sănătate, interne, externe, justiție. Aș mai veni și cu alte exemple, numai dacă le-aș scrie numele (Anghel Saligny, Ion Mincu, Duiliu Zamfirescu, Gheorghe Longinescu, Florentin Delmar, Edomnd Nicolau, Ion Basgan) și mulți alții, fii de negustori. „Să-i dăm cezarului ce-i al cezarului“ astăzi în zi de mare sărbătoare“, a povestit profesorul Neagu.
Cu domnul profesor Neagu vreau să mai stau de vorbă, pentru că de la dumnealui pot face rost de multe informații legate de județul Vrancea, informații ce ne vor face pe toți să fim mândri de județul nostru, respectiv de orașul Focșani. „După mine, orașul Focșani este unic în lume, prin faptul că a dovedit atâta armonie între clase sociale, nații și credințe religioase“, a încheiat profesorul Ștefan Neagu.
