Autoritatea arheologică israeliană a prezentat miercuri, la Ierusalim, o mască din piatră cu o vechime de circa 9.000 de ani, datând dintr-o perioadă când se dezvoltă cultul strămoşilor, iar oamenii trec la modul de viaţă sedentar, potrivit AFP. Autorităţile israeliene nu au dezvăluit detalii despre circumstanţele descoperirii, care ar fi avut loc, potrivit oficialilor, acum câteva luni. Masca provine din vecinătatea aşezării israeliene Pnei Hever din Cisiordania.
Cisiordania este un teritoriu palestinian ocupat de Israel de mai bine de 50 de ani. Disputele între israelieni şi palestinieni asupra proprietăţii descoperirilor arheologice reprezintă unul dintre aspectele mai vechiului conflict teritorial. Masca, datând de la începutul Neoliticului (Noua Epocă de Piatră), a fost descoperită de un trecător, a precizat un arheolog din cadrul Autorităţii, Ronit Lupu. Autorităţile israeliene au fost informate la începutul anul 2018 de existenţa acestei măşti şi au făcut demersuri pentru a intra în posesia acesteia, a spus experta.
Masca, sculptată într-o piatră calcaroasă în nuanţe roşiatice şi galbene, prelucrată şi şlefuită cu migală, „este confecţionată într-un stil foarte naturalist, după cum se poate observa în regiunea obrajilor, nasul fiind redat perfect”, a precizat Ronit Lupu. Au fost făcute orificii pentru ochi, iar în regiunea gurii sunt vizibili dinţi. „Este o mască rară, o alta similară a fost descoperită acum 35 de ani (…) Dar ceea ce este ieşit din comun este că ştim de unde provine, îi cunoaştem contextul arheologic”, a precizat arheologul.
Există deja circa 15 măşti din aceeaşi epocă care provin tot din regiunea dealurilor şi deşertului Iudeeii, cele mai multe fiind împrăştiate în colecţii private din diferite colţuri ale lumii. Doar două dintre acestea au un context arheologic clar identificat. Uneltele din silex descoperite în situl de unde provine masca au permis datarea acesteia ca având o vechime de circa 9.000 de ani, la începutul „revoluţiei agricole”, când oamenii au încetat să mai trăiască de pe urma vânătorii şi strângerea recoltelor şi devin sedentari, practică agricultura şi domesticesc animale.
Masca este prevăzută cu găuri pe părţile laterale, în partea superioară şi în cea inferioară, poate pentru a putea fi purtată de o persoană, dar cel mai probabil pentru a fi expusă pe un stâlp, spre exemplu, spune arheologul. „Credem că masca evidenţiază lumea spirituală a oamenilor din Neolitic”, spune aceasta.
În această perioadă se dezvoltă în mod spectaculos ritualurile spirituale şi ancestrale, atestate de descoperirea figurinelor cu formă umană, craniilor acoperite cu ipsos, măşti din piatră, spune Omry Barzilai, un cercetător citat în comunicatul Autorităţii. Intervievată de AFP, Ronit Lupu nu a dezvăluit identitatea găsitorului măştii sau condiţiile în care Autoritatea arheologică a intrat în posesia acesteia.
