Continuăm călătoria noastră prin legislație cu noi informații despre contractul de vânzare. Ca regulă, poate fi vândut orice bun în mod liber, dar ca orice regulă, are și excepții, și aici mă refer la unele situații în care vânzarea este interzisă sau limitată prin lege (cum ar fi artificiile) sau prin convenţie ori testament. Pentru ca vânzarea să fie încheiată, prețul trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Astfel, prețul trebuie să constea în mod obligatoriu într-o sumă de bani, (nu în bunuri pentru că atunci ar fi vorba despre un contract de schimb), să fie serios şi determinat sau cel puţin determinabil, adică chiar dacă nu a fost determinat în contract, părţile au convenit asupra unei modalităţi prin care acesta poate fi determinat mai târziu, dar până la data plăţii.
Cu privire la preț, există și posibilitatea, mai putin folosită, ca acesta să fie determinat de către una sau mai multe persoane numite de către cele două părţi contractante. Există și o altă variantă de determinare a prețului și anume în funcţie de greutatea lucrului vândut, fără a se ține cont de cât cântărește ambalajul. Această situație se întâlnește de regulă în cazul vânzării fructelor și legumelor: cu cât cantitatea de bunuri vândute este mai mare, cu atât mai mult scade prețul pe kilogramul de produs.
Există anumite cazuri când prețul este ori foarte mic ori foarte mare față de valoarea bunului. În această situație vânzarea respectivă poate fi anulată în instanță, considerându-se că nu este un preț serios. Încheierea unui contract de vânzare presupune anumite cheltuieli pe care de regulă le achită cumpărătorul. Desigur, acestea pot fi achitate și de vânzător dacă părțile convin în acest mod. Cheltuielile cu măsurarea, cântărirea şi cele de predare a bunului sunt în sarcina vânzătorului, pe când cheltuielile de preluare şi transport de la locul executării contractului sunt în sarcina cumpărătorului. Bineînțeles și în acest caz părțile pot stipula în contract situații complet diferite.
O altă categorie de cheltuieli este cea care privește operaţiunile de plată a preţului care de regulă sunt suportate de către cel care cumpără. Dacă bunul trebuie transportat dintr-un loc în altul, cheltuielile de transport vor fi suportate de către cumpărător chiar dacă vânzătorul se ocupă de expedierea bunului.
Pentru informații suplimentare în legătură cu subiectul prezentat, puteți adresa întrebări fie la telefonul 0237.224.555, fie pe adresa de e-mail a redacției cotidianului Monitorul de Vrancea: redactie@monitorulvn.ro.
AVOCAT MANUELA FLOREA
