Educația în domeniul profesional și tehnic este absolut necesară pentru a asigura un mediu incluziv și sustenabil pentru dezvoltarea economico-socială a oricărei țări. Diversificarea și extinderea învățământului profesional și tehnic reprezintă o preocupare continuă a statelor membre ale Uniunii Europene, în sprijinul consolidării pieței interne și a creșterii numărului locurilor de muncă, în întâmpinarea dorințelor și aspirațiilor tinerilor pentru o viață mai bună. Atât în comunicarea intitulată „Regândirea educației”, cât și în comunicarea referitoare la combaterea șomajului în rândul tinerilor, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să își intensifice eforturile depuse pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, în vederea creșterii calității competențelor profesionale, dar și pentru promovarea formării la locul de muncă, inclusiv prin stagii, programe de ucenicie și sisteme de învățământ dual de calitate.
Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților a analizat în mod constant Comunicările Comisiei Europene în materie de participare a sistemelor de educație naționale la consolidarea pieței interne a Uniunii, la creșterea competitivității pe plan global a societăților comerciale din statele membre și la facilitarea libertății de mișcare a lucrătorilor pe teritoriul Uniunii. De-a lungul anilor, am transmis Comisiei Europene opiniile noastre în ceea ce privește programele și inițiativele ce vizau educația în Uniune, ce au inclus un număr record de recomandări de substanță în cadrul dialogului interinstituțional.
În România, forța calificată de muncă ieșind din școlile de profil a fost în ultimii ani în scădere. Intervenția eficientă și strategică a statului în domeniul reformei învățământului profesional și tehnic este absolut necesară, însă, pentru a genera rezultate palpabile, este nevoie de investiții în această zonă a sistemului de educație. Trebuie să încurajăm dezvoltarea clasei de mijloc, în care oamenii știu o meserie și sunt mândri de asta, dar este nevoie de măsuri și planuri de acțiune pe termen mediu și lung, nu se întâmplă mâine. Dacă vrem să valorificăm în mod sustenabil capitalul uman, trebuie să reabilităm învățământul profesional și tehnic, afectat de o serie de cvasi-reforme, care în ultimii ani a fost plasat într-o zonă instabilă și neperformantă.
Învăţământul dual nu se bucură încă de o atenţie deosebită din partea posibililor beneficiari. Am purtat multe discuții la nivelul judeţului Vrancea, cu toți cei implicați în acest parteneriat. Pe de-o parte, elevii și părinții nu sunt interesați de continuarea studiilor pentru a obține o calificare, ci mai degrabă de plecarea la muncă în străinătate cu speranța că „acolo vor munci pe bani mai mulți și fără carte”. Pe de altă parte, directorii de colegii tehnice din Vrancea, agenții economici și administrația publică locală din județ s-au arătat dezamăgiți de dezinteresul pentru această formă de învățământ profesional.
Mi s-a adus la cunoștință necesitatea unor modificări ale sistemului, cu implicarea substanțială a angajatorilor în formularea politicii publice în acest domeniu, care să aducă un plus de eficacitate proiectului învățământului profesional dual, precum și nevoia implementării unui program de consiliere pentru părinții elevilor de gimnaziu și mai ales pentru cei din anii terminali, pentru a le explica avantajele și beneficiile unei școli profesionale finalizate cu o calificare.
Învățământul dual nu este doar o chestiune tehnică, ci și una culturală, presupunând ca actorii interesați (de exemplu, agenții economici și instituțiile guvernamentale) să fie dispuși să-și împartă responsabilitatea pentru formarea profesională a tinerilor și să investească în acest proces, dar și tinerii și familiile lor să fie consiliați să se îndrepte către această formă de învățământ profesional, ale căror beneficii pe termen lung trebuie promovate.
Angel TÎLVĂR
DEPUTAT PSD DE VRANCEA
