Trei proiecte pentru amenajarea peisagistică a Parcului Memoriei Naţionale „Stejarii României – 100 de ani de istorie şi demnitate” Ro-Mândria au fost prezentate, vineri, în sala mare a Consiliului Județean Vrancea. Cele trei proiecte au fost realizate și prezentate de 16 studenți din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, coordonați de profesorul universitar Cerasela Crăciun. Proiectele vor fi notate de un juriu format din membri ai Consiliului Județean Vrancea și arhitecți din cadrul Ordinului Arhitecților din România (OAR). Vrâncenii vor putea vedea și susține proiectul preferat prin intermediul paginii oficiale de facebook a Consiliului Județean Vrancea. Acest vot va fi luat în calcul, în jurizarea finală, într-o proporție de 30%. Câștigătorii vor fi anunțați de Consiliul Județean în cursul săptămânii viitoare.
Parcul Memoriei Naționale a prins contur după ce până acum au avut loc două mari campanii de plantare: prima, în noiembrie 2017, când peste 8000 de voluntari au participat la acțiunea de plantare a peste 50 mii puieți de stejar, iar a doua în aprilie 2018, când peste 11 mii de voluntari au plantat 115 mii puieți de stejar pe 25 hectare de teren. A treia campanie de plantare va avea loc în luna noiembrie a acestui an. În cadrul Școlii de vară, care a avut loc în perioada 23-29 iulie 2018 în județul Vrancea, tinerii studenți de la Universitatea „Ion Mincu” și-au făcut un atelier de lucru în interiorul Crângului Petrești, unde, timp de o săptămână, au lucrat pentru realizarea amenajării peisagistice a Parcului Memoriei Naționale.
Președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a arătat vinerică proiectul „Parcul Memoriei Naționale“ reprezintă cel mai mare eveniment de împădurire din România, proiect care are loc în Anul Centenarului, pe fostul front de luptă din Primul Război Mondial de la Mărășești, un proiect realizat din dorința de a onora memoria eroilor căzuți pentru desăvârșirea României Mari. „Mă bucur foarte mult că am apelat la tineri pentru a marca și realiza acest moment important pentru istoria națională. Tinerii sunt viitorul acestei nații și de aceea ei trebuie să aibă posibilitatea să pună bazele unui asemenea eveniment extrem de important. Mă bucur foarte mult că tânara generație s-a alăturat proiectului „Parcul Memoriei Naționale“ și îi felicit din tot sufletul pe studenții de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, pe doamna profesor universitar Cerasela Crăciun, care i-a coordonat pentru a realiza aceste interesante proiecte de amenajare peisagistică a Parcului Ro-Mândria. Tinerețea, talentul și pasiunea voastră pentru frumos s-au împletit cu voluntariatul și au dat un suflu nou acestui proiect simbolic prin care ne cinstim eroii și lăsăm generațiilor viitoare un monument viu, o pădure de stejari. Parcul Memoriei Naţionale „Stejarii României – 100 de ani de istorie şi demnitate” este, din păcate, singurul eveniment organizat în România, în an centenar, la cel mai înalt nivel, alături de Vrancea Eroică, care a unit românii din toate colțurile țării, în Vrancea, în jurul sentimentului de patriotism și de omagiere a eroilor neamului românesc. În acest an, care a fost unul complicat și tensionat, care din nefericire i-a dezbinat pe români, era nevoie de o asemenea campanie care să ne implice pe toți, copii, tineri, veterani și să ne unească. Avem datoria să respectăm istoria și pe eroii săi. Să învățăm din lecțiile pe care ni le-a oferit trecutul și suntem mândri că am putut contribui alături de partenerii noștri la punerea în practică a acestui proiect îndrăzneț pe fostul front de luptă de la Mărășești, unde ideea călăuzitoare „Pe aici nu se trece” a devenit istorie”, a spus Marian Oprișan.
A treia campanie de plantare are loc în luna noiembrie
Marian Oprișan a adăugat că în toamna acestui an va avea loc a treia campanie de plantare a stejarilor în memoria ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă din Primul Război Mondial. Oprișan a arătat că Parcul Memoriei Naționale este, practic, singura urmă lăsată în istorie după Centenarul din acest an și va fi „un loc în care se va scrie o imensă lecție de istorie pe care trebuie să o transmitem din generație în generație”. „Ne așteptăm și de această dată la o mobilizare extraordinară din partea românilor, cărora le mulțumim pentru solidaritatea și patriotismul de care dau dovadă. Doresc să mulțumesc încă o dată domnului Adrian Ursu și postului de televiziune Antena 3, care au venit cu această inițiativă, care au promovat și susținut această inițiativă cu mult suflet și multă dăruire, precum și partenerilor noștri care și-au oferit sprijinul nemijlocit pentru reușita acestui proiect, Ministerul Apărării Naționale, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, precum și tuturor autorităților și instituțiilor publice, miilor de voluntari veniți din toată țara și societăților comerciale care ne-au fost alături în acest demers. Campania „Stejarii României – 100 de ani de istorie şi demnitate” este cel mai bun exemplu că românii sunt uniți și că împreună pot realiza lucruri mărețe, sunt mândru că Parcul Memoriei Naționale ia ființă în județul Vrancea. Nu va fi doar o pădure în care noi și generațiile viitoare, copiii noștri și nepoții noștri vor veni pentru relaxare și promenadă, va fi un loc în care se va scrie o imensă lecție de istorie pe care trebuie să o transmitem din generație în generație. După Centenarul din România va rămâne Parcul Memoriei Naționale”, a spus președintele Consiliului Județean.
„Implicarea, din primele secunde în care l-am sunat, a domnului președinte Oprișan”
Prezent la evenimentul de la Consiliul Județean, jurnalistul Adrian Ursu a amintit de legăturile create între generații prin acest gest simplu de plantare a unui stejar în memoria ostașilor căzuți în Primul Război Mondial. „Marea mea bucurie în acele zile era că niciodată nu am auzit atât de des cuvântele bunic și străbunic. În familiile din România, din păcate, crenguța asta s-a rupt din arborele genealogic. Prea puțini dintre noi ne mai aducem aminte de străbunicul, de străbunica și știm ce au făcut, cum îi chema sau îi mai recunoaștem în fotografii. Adesea ne uităm la niște fotografii care s-au crăpat, îngălbenit, au colțurile îndoite și ne întrebăm cine or fi tanti și nenea. Și nu prea mai avem pe cine să întrebăm, că nici cei din generația de mai înainte nu mai sunt ca să ne răspundă la întrebare. Am văzut în acele zile oameni care au venit cu fotografia străbunicului cusută pe rever, care aveau o poză îngălbenită și crăpată, cu străbunicul în uniformă și spuneau „și el a luptat pe front, pentru el am venit azi aici”. Am văzut copii care au venit cu numele scris al străbunicului legat cu panglică tricoloră să îl înoade în jurul puietului. Acesta nu este doar un proiect centenar, este un proiect care nu este numai despre trecut, despre ultima sută de ani ci despre încă o sută de ani de aici încolo, despre două-trei sute de ani. E un proiect care, fără ajutorul Consiliului Județean Vrancea, fără implicarea, din primele secunde în care l-am sunat, a domnului președinte Oprișan, nu ar fi avut cum să prindă viață”, a spus Adrian Ursu.
La evenimentul de la Consiliul Județean au fost prezenți reprezentanți din partea partenerilor proiectului: postul de televiziune Antena 3 – partener inițiator, Ministerul Apărării Naționale (MApN), Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, consilieri județeni, membri ai administrației județene și locale, dar și elevi din cadrul liceelor vrâncene.
Concurs pe pagina de facebook a Consiliului Județean
Concursul de proiecte are ca scop identificarea celei mai bune soluţii pentru realizarea unui parc tematic pentru comemorarea militarilor români căzuţi pe câmpul de luptă din Primul Război Mondial, pentru înfăptuirea Marii Uniri. Soluția aleasă va fi temă de proiectare pentru parcul tematic.
Proiectul „Jertfa ca Unire – Experiența de viață a unui soldat” a fost realizat de studenții Maria Iuca Monica, Alexandra Maria Ivănescu, Diana Cristina Neagu, Iulian Poponeci, Delia Sapunaru.
Proiectul „Roata Unirii” a fost realizat de studenții Atena-Ioana Garjoaba, Elena Gogean, Francisc Cristian Margarit, Mihai Nicolescu, Elena Delia Rusu, Victor-Emmanuel Voia.
Proiectul „Reinterpretarea peisagistică a «Frontului de luptă» prin conectarea omului cu natura” a fost realizat de studenții Moise Petru Tiberiu, Dobrescu Andreea Diana, Ivașcu Bianca Andreea, Moruzi Diana Anne-Marie, Petre Marius Adrian. Prezentarea proiectelor, a filmelor de prezentare realizate de fiecare echipă pot fi vizualizate pe pagina de facebook a Consiliului Județean unde toate persoanele interesate pot vota printr-un like soluția pe care o consideră potrivită pentru Parcul Memoriei Naționale.
VIDEO – George MARDARE
