Acţiunile UE vizând protejarea sănătăţii umane împotriva poluării atmosferice nu au produs impactul scontat. În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene publicat pe site-ul său.
Curtea avertizează însă că aceste costuri semnificative de natură umană şi economică nu au fost încă reflectate în acţiuni adecvate la nivelul Uniunii. Raportul mai adaugă că particulele în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului constituie poluanţii atmosferici consideraţi răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature şi că persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc.
Directiva din 2008 privind calitatea aerului înconjurător reprezintă piatra de temelie a politicii UE pentru un aer curat întrucât stabileşte standardele de calitate pentru concentraţiile poluanţilor din aer. Curtea a evaluat modul în care a fost concepută această directivă, gradul de eficacitate cu care statele membre au implementat-o şi modul în care Comisia a asigurat monitorizarea şi respectarea sa, se arată în raport.
În plus, s-a evaluat dacă chestiunea calităţii aerului a fost reflectată în mod corespunzător în alte politici ale UE şi a fost susţinută în mod adecvat cu fonduri din partea UE, precum şi dacă publicul larg este bine informat cu privire la problemele legate de calitatea aerului înconjurător. „Poluarea atmosferică este cel mai mare risc de mediu pentru sănătate în Uniunea Europeană”, a declarat Janusz Wojciechowski, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de acest raport. „În ultimele decenii, politicile UE au contribuit la reducerea emisiilor, însă calitatea aerului nu s-a îmbunătăţit în acelaşi ritm şi există în continuare efecte considerabile asupra sănătăţii umane”, se menţionează în raport.
Standardele UE de calitate a aerului au fost stabilite acum aproape 20 de ani şi Curtea a constatat că unele dintre ele sunt mult mai permisive decât orientările emise de OMS şi decât nivelul recomandat de cele mai recente dovezi ştiinţifice. Potrivit Curţii, deşi se observă o diminuare a emisiilor de poluanţi atmosferici, majoritatea statelor membre nu îndeplinesc nici acum standardele UE de calitate a aerului şi nu au luat măsuri eficace suficiente pentru a îmbunătăţi calitatea aerului.
Întregul articol pe https://bit.ly/2N8fFPd