Peste 12% din suprafața protejată prin sistemul național antigrindină se află în județul Vrancea, arată o situație prezentată de Ministerul Agriculturii. Aproape jumătate din punctele de lansare a rachetelor antigrindină la nivel național au fost realizate în ultimii doi ani, în perioada guvernării PSD. La acest moment sunt 60 de puncte de lansare ce acoperă 870 mii hectare, din care 26 puncte de lansare au fost finalizate în ultimul an. Doar în Vrancea, anul acesta au fost alocate peste cinci milioane lei, cele mai mari fonduri de la lansarea Programului Antigrindină. Conform programului anual,
în 2018 trebuie finalizate lucrări la patru puncte noi de lansare a rachetelor, respectiv Sihlea, Milcovul, Tătăranu și Vulturu. Acestea vor deveni operaționale anul viitor și se vor adăuga celorlalte opt, respectiv Panciu, Bolotești, Varnița, Țifești, Ruginești, Vîrteșcoiu, Urechești și Vânători.
Un punct de lansare protejează circa 12 mii hectare. Din cele aproximativ o sută de mii de hectare potejate acum, plantațiile de vie nobilă sunt de circa 25 mii hectare. Restul suprafeței, până la o sută mii hectare sunt de cultură mare, suprafețe din bazinul legumicol al județului Vrancea, respectiv Garoafa, Vînători, Biliești, Suraia și alte localități la care se adaugă bunurile cetățenilor. Se adaugă cultura vegetală pentru care fermierii fac tehnologie și costurile pentru un hectar depășesc patru mii de lei. Suprafața protejată va crește anul viitor, când vor fi operaționale cele patru noi puncte de lansare. Eficiența economică a intervențiilor active în atmosferă este de 1 /14 (reprezentând raportul investiții și cheltuieli / pierderi evitate).
Investiția în sistemul antigrindină de la Vrancea este un proiect inițiat și susținut de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan.
Stația antigrindină din Vrancea a devenit operațională în urmă cu trei ani, odată cu primirea tuturor avizelor necesare pentru funcționarea rampelor de lansare. Anul trecut, conform Ministerului Agriculturii, 198 de rachete antigrindină au fost lansate de la punctele din Vrancea, adică mai mult de o treime din cele 533 rachete lansate în țară. În acest an, doar în luna august au fost lansate peste 130 de rachete antigrindină pentru a proteja culturile agricole. În ceea ce privește cheltuielile cu funcționarea sistemului antigrindină, acestea sunt de 12 euro pentru fiecare hectar protejat, iar în primii ani fondurile sunt asigurate de la bugetul statului. O evaluare arată că raportul este de un leu investit la 14 lei protejați.
Lansarea rachetelor antigrindină depinde de protocoale de funcționare cu toate ministerele și instituțiile care au nave aeriene, fiind situații în anii anteriori când nu s-a putut interveni din cauza unor curse aeriene în zonele cu probleme. La fiecare punct de lansare a rachetelor lucrează șase operatori, iar programul este non stop în perioada 10 aprilie – 15 octombrie. După fiecare tragere cu rachete, se fac verificări în zonele protejate, se fac poze, filme despre zonele unde s-a acționat.
Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este constituit ca infrastructură de concepție unitară, critică, asociată managementului situațiilor de urgență. Autoritatea publică centrală responsabilă cu managementul SNACP este AASNACP, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.
Nui rau.
Inițiativa este lăudabilă, totuși nu oferă protecție eficientă.
De exemplu, podgoriile din zona Bordești, Cândești și partial Dumbrăveni sunt afectate de grindina căzută aproximativ acum 3 saptamani, in proporție de 40%.
Stația de la Urechești se afla la nici 10 kilometri de podgoriile afectate.
Care este raza de actiune a rachetelor ?
Dacă tot sunt cheltuite fonduri importante de la buget cu întreținerea și funcționarea acestor stații antigrindină, in cazul in care culturile din proximitatea acestor stații sunt compromise de grindina, cine se face responsabil de acest fapt ? Putem considera o astfel de situație ca fiind un caz de malpraxis?
Exista un regulament clar de funcționare, in care sa se menționeze cine se face responsabil dacă o racheta este lansată aiurea in eter sau rămânem sa ne regam tot la Dumnezeu și la Sf. Ilie ca nu cumva sa mai “dea cu grindina”