Alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură în rândul populației din Uniunea Europeană. În România, conform statisticilor, anual mor peste 17.000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani). Vrancea este o regiune care nu duce lipsă de materie primă pentru producerea alcoolului și, din păcate, nici de un număr mare de consumatori de alcool.
Beatrice Ioaniţescu, medic gastroenterolog la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” Focșani, ne-a vorbit despre riscurile și bolile la care se expun cei care consumă alcool în mod frecvent și în cantități mari. „Din nefericire, alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, cu impact major și ireversibil asupra stării de sănătate. Dintre acestea se evidențiază: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză, etc.) dar și diverse traumatisme (auto, heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale)”, afirmă dr. Ioaniţescu.
Potrivit statisticilor, în România se constată o creștere a consumului de alcool, acesta fiind de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an. A se reține că acești 14,4 litri reprezintă media raportată la întreaga populație de peste 15 ani. Dacă analizăm consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare, constatăm că acest consum este de 21,3 litri de alcool pur/ persoană/ an. „Din nefericire, cazurile de boală determinată de consumul de alcool ce au fost înregistrate au crescut semnificativ și în județul Vrancea. Printre afecțiunile digestive importante datorate consumului de alcool se pot menționa: Boala hepatică alcoolică: Boala hepatică indusă de alcool este determinată de consumul excesiv de alcool pentru o perioadă lungă de timp. Cea mai mare cantitate de alcool, după ce este absorbită în tractul digestiv, este procesată (metabolizată) în ficat. Pe măsură ce alcoolul este prelucrat, se produc substanțe care dăunează ficatului. Cu cât o persoană consumă mai mult alcool, cu atât este mai afectat ficatul. Chiar după ce apare boala hepatică indusă de alcool, ficatul poate continua să funcționeze pentru o perioadă îndelungată, acesta putându-se regenera, recuperând leziunile ușoare. De asemenea, ficatul își poate îndeplini funcțiile chiar și atunci când aproximativ 80% din acesta este deteriorat. Cu toate acestea, dacă se continuă consumul de alcool, deteriorarea hepatică progresează și poate duce la deces. Dacă se oprește consumul de alcool, afectarea hepatica poate fi reversibilă. Din păcate, în practică am constatat că foarte puține sunt persoanele care opresc la timp consumul de alcool, mulți pacienți mergând pe ipoteza falsă că organismul rezistă, ajungându-se astfel într-un stadiu terminal. Abuzul de alcool poate provoca trei tipuri de leziuni hepatice, care se dezvoltă adesea în următoarea ordine: acumularea de grăsimi (ficat gras sau steatoză); inflamație (hepatită alcoolică): ficatul devine inflamat, fenomen întâlnit la aproximativ 10-35% din populație; ciroză: circa 10 până la 20% dintre persoane dezvoltă ciroză. În ciroză, țesutul hepatic normal este înlocuit cu țesut cicatricial (numit fibroză), țesut care nu are nici o funcție. Ca urmare, structura ficatului este afectată, iar acesta nu mai poate funcționa normal. În cele din urmă, ficatul se micșorează, de obicei. Ciroza nu poate fi inversată.
Ciroza poate provoca următoarele complicații grave: Ascita (lichidul se poate acumula în abdomen, provocând umflături (burta se mărește considerabil); Encefalopatia hepatică (portosistemică): funcția creierului se poate deteriora, deoarece ficatul deteriorat este mai puțin capabil să elimine deșeurile toxice din sânge. Oamenii pot deveni somnoroși și confuzi; Hipertensiunea arterială: vena care aduce sânge în ficat poate fi îngustată sau blocată, crescând tensiunea arterială în acea venă. Hipertensiunea portală cauzează sau contribuie la ascite și sângerări digestive; Sângerări digestive: venele din esofag și stomac se pot mări și pot începe să sângereze datorită hipertensiunii portale. Oamenii pot vomita sânge sau pot avea scaune de culoare neagră (melenice ); Insuficiența hepatică: ficatul devine incapabil să funcționeze, ducând la multe complicații și, în general, la o stare de sănătate alterată. Insuficiența hepatică poate duce, în cele din urmă, la insuficiența renală sau deces.
Pancreatita se referă la o afecțiune în care pancreasul este inflamat și acest lucru se întâmplă deoarece enzimele pancreatice se activează înainte de a fi eliberate în intestin ducând la afectarea pancreasului. Există două tipuri de pancreatită: acută și cronică. Pancreatita acută este o inflamație bruscă a pancreasului care durează doar o perioadă scurtă de timp, iar simptomele și efectele pot varia de la ușoare la severe. În majoritatea cazurilor, oamenii se recuperează din pancreatită acută, deși 20% din cazuri pot dezvolta o formă severă de pancreatită. În aceste cazuri, pancreatita acută poate duce la insuficiență multiplă de organ: plămâni, rinichi și inimă; Pancreatită cronică: aceasta este o inflamație pe termen lung a pancreasului și apare de obicei după mai multe episoade de pancreatită acută. Ca o consecință, pot apărea scăderea în greutate, malnutriția, diareea, diabetul zaharat secundar, cancerul de pancreas.
Cancerele digestive. Etanolul este recunoscut pe scară largă ca agent carcinogen și, recent, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a concluzionat că acetaldehida, produsul secundar rezultat din metaboizarea alcoolului, este carcinogen pentru oameni. Cea mai mare creștere a riscului pentru malignitate a fost observată în partea superioară al tractului aerodigestiv (cavitatea bucală, faringe, laringe) și esofag, cu mai slabă corelație pentru cancerele gastrice, pancreatice și colorectale. Etanolul este metabolizat în ficat într-un produs numit acetaldehidă, dar în același timp și acetaldehida salivară atinge niveluri ridicare în timpul consumului de alcool, ceea ce s-a dovedit că duce la apariția cancerului esofagian, fariangian și laringian.
Cancerul esofagian este unul dintre cele mai frecvente cancere digestive legate de consumul de alcool, fiind unul dintre cele mai periculoase tipuri de cancer la nivel mondial din cauza agresivității sale crescute și ratei foarte mici de supraviețuire.Cancerul hepatic determinat de alcool reprezintă 50% din totalul cancerelor hepatice în Europa și este cel mai frecvent tip de cancer din totalitatea cancerelor digestive induse de alcool. Cancerul gastric ocupă locul cinci în lume ca frecvență. Consumul cronic excesiv de alcool, mai ales asociat cu fumat, crește riscul de cancer gastric“, subliniază dr. Ioaniţescu. Chiar și în doze mici, alcoolul poate modifica secreția de acid gastric, poate provoca leziuni mucoasei gastrice acute și poate interfera cu motilitatea gastrică și intestinală. Organismul are nevoie de acidul gastric nu numai pentru digestie, ci și pentru a lupta împotriva bacteriilor. Reducerea capacității organismului de a produce acid gastric crește în mod eficient șansa bacteriilor de a popula intestinul subțire, ceea ce face ca mulți oameni care consumă excesiv alcool să sufere de diaree cronică. „Ținând cont de faptul că Romania ocupă locul III în UE la cantitatea de alcool pur consumat per persoană pe an; consumul excesiv de alcool (echivalentul unui consum de 3 beri în aceeași zi) este responsabil de producerea a peste 200 de boli diferite cu impact major și ireversibil asupra stării de sănătate, iar noi ca popor coonsideram aceste cantități ca fiind mici, cumulat cu faptul că nu conștientizăm riscurile acestui obicei; afecțiunile digestive importante datorate consumului de alcool se dezvoltă treptat în timp, iar evoluția acesora poate provoca decesul consumatorului, este timpul ca populația să-și schimbe abordarea și atitudinea față de consumul de alcool. Este important ca factorii de decizie și cetățenii să recunoască dovezile clare ale bolilor determinate de consumul de alcool. Costurile sociale și de asistență medicală datorită consumului crescut de alcool sunt uriașe. Acum este momentul unei schimbări”, este mesajul transmis de dr. Beatrice Ioaniţescu, medic gastroenterolog în cadrul Spitalului Județean de Urgență Focșani.
