Formele de viaţă care trăiesc la adâncimi mari în apele maritime internaţionale oferă o bogăţie genetică fără egal, ce ar putea să dea naştere medicamentelor viitorului – tratamente anticancer, analgezice şi antioxidanţi. Însă exploatarea lor se realizează în prezent fără control, regula de bază fiind „primul venit, primul servit”, informează AFP. Resursele genetice marine şi chestiunea partajării lor se vor afla în centrul negocierilor care debutează marţi la ONU şi care vizează apele internaţionale (dincolo de 200 de mile marine depărtare de coastă), ce acoperă aproximativ 46% din suprafaţa planetei şi care nu sunt controlate de niciun stat.
Interesul faţă de aceste resurse, mult timp neglijate din cauza absenţei cunoştinţelor despre ele şi a tehnologiei necesare pentru exploatarea lor, s-a amplificat începând din anii 1980. Pe parcursul ultimilor 15 ani, numărul de brevete internaţionale asociate speciilor marine a cunoscut o creştere fulminantă, potrivit unui studiu publicat în iunie în revista Science Advances. Această tendinţă are mari şanse să continue, întrucât piaţa mondială a biotehnologiilor marine ar putea să ajungă la 6,4 miliarde de dolari până în anul 2025.
În prezent, companiile private se află la originea a 84% din totalul brevetelor depuse pentru resurse marine genetice, depăşind cu mult procentul deţinut de universităţi (12%). Gigantul chimic german BASF şi-a tăiat partea leului, deţinând 47% din brevetele înregistrate. Trei ţări domină acest sector de activitate: Germania, Statele Unite şi Japonia.
Apele internaţionale au generat un interes atât de mare întrucât „ele acoperă o diversitate extraordinară de habitaturi şi, deci, o biodiversitate abundentă”, a explicat Francoise Gaill, biolog şi coordonatoare a consiliului ştiinţific din cadrul Ocean & Climat Platform. Oceanele sunt considerate leagănul vieţii de pe Terra, întrucât organismele vii s-au dezvoltat şi adaptat în apă cu mult timp înainte să apară pe uscat. Abisurile oceanice, mult timp considerate „spaţii moarte”, abundă în forme de viaţă.
Condiţiile de viaţă de pe fundurile marine – absenţa luminii, presiune ridicată, aciditate importantă, căldură extremă în proximitatea izvoarelor hidrotermale – au determinat animalele şi microorganismele (bacterii, virusuri) care le populează să dezvolte caracteristici speciale, care îi interesează în mod deosebit pe reprezentanţii industriei medicale şi cosmetice.
Continuarea pe https://bit.ly/2PobECM
