GALERIE FOTO: Poveste cu și despre fotbal - Gică și puii lui...

Gazonul de pe Milcovul este pentru foarte mulți copii ai Focșaniului tărâmul de început al unor frumoase povești. Nu despre a fost odată ca niciodată, ci despre ce este și ce poate fi. Povești trăite împreună de antrenori cu har și de copiii din jurul lor pe care încearcă să-i învețe mai întâi povestea magică a fotbalului, să le aducă dragul de fotbal, de joacă, de lucru în grup. Abia apoi începe povestea în care copiii devin personajele principale ce pot fi vrăjite de fotbal ori pot, mulți chiar pot, deveni vrăjitori ai fotbalului.

Pe Milcovul am văzut, în anii de gazetărie despre sport, foarte mulți antrenori, multe generații de copii deveniți bărbați maturi după ce au trecut prin fotbalul în care unii au rămas și au confirmat, alții și-au croit alt drum în viață, toți însă datorând ceva terenului de sport și celor învățate aici. Dintre toate întâmplările cu antrenori și jucători, de la copii la juniori și seniori, cea mai seducătoare imagine a fost cea oferită de Gică și puii lui. I-am văzut prima oară în septembrie 2017, i-am revăzut în 12 iulie 2018. Momente diferite, aceeași ipostază cuceritoare. O mână de copilași, prima oară, îmbrăcați în galben, ca niște pui în pas mărunt și relaxat, foarte serioși de misia lor, alergând pe gazonul Milcovului în urma antrenorului. A lui Gică. A doua oară, aceeași ipostază, însă nu mai erau puii în galben, ca ieșiți din ou, ci aceiași pui, îmbrăcați în roșu. În față, antrenorul, în urma lui, cârd, micii jucători, pas mărunt, relaxat, pui de om foarte serioși care aveau de îndeplinit o misie. Aceea de a deveni într-o zi fotbaliști, ipostază în care, așa cum, arată, sunt convinși că îi va aduce Gică. Altfel nu ar respecta cu sfințenie ce le spune el.

Cine e Gică? E profesorul de educație fizică și sport Gică Mihai, om al gazonului, care a fost unul dintre cei mai respectați arbitri de fotbal vrânceni, cu catedră la Slobozia Ciorăști, dar cu slujbă de antrenor de fotbal la Clubul Sportiv Galactic Focșani. Lucrează cu puii lui: „sunt foarte mândru de ei”, îmi spune, de anul trecut. I-a văzut, i-a plăcut, de fapt s-au plăcut unii pe alții, i-a învățat lecțiile elementare despre sport și fotbal, în special, le-a dat câte o minge, le-a dat încredere în ei și când a fost convins că ei merită, i-a scos în lume. I-a dus în competiții. A fost mai întâi la Buzău, la interligă, un gen de festival fotbalistic pentru copii, unde toți jucătorii au fost medaliați. Și au fost foarte bucuroși cu medaliile lor, așa cum se poate vedea și din fotografiile ce însoțesc articolul. Ar fi luat medalii și dacă întrecerea de la Buzău ar fi fost cu clasament. Așa spun rezultatele: 2-2 cu Metalul Buzău și 4-1 cu Rîmnicu Sărat 2. A fost apoi, Mangalia, la Summer Cup 2018, unde focșănenii au pierdut, 2-5, cu Luceafărul Tîrgu Jiu și 0-1 cu Aripile Bacău, au și câștigat, 2-0 cu Sporttim Timișoara, și au făcut egal, 1-1, cu Kinder Constanța. „Am jucat la grupa 2011 cu piticii mei de 2012, cei mai mulți și doar doi de 2011” mi-a mai spus Gică Mihai, care are sub aripa sa un pitic mai pitic, de doar 10 ani. Numele de familie ale micilor jucători sunt, cred, mai puțin impoartnte acum. Am reținut doar pe cele ale câtorva jucători, așa cum, sunt înscrise pe tricouri: Ioan, Raul, Alessio, Marius, Ștefan, Cătălin, Edy, Ștefan, Lupu. În total sunt 15, dar la ședința de pregătire de joi, 12 iulie, erau doar 12. Ceilalți erau în vacanță cu părinții.

Dacă ajungeți cu unele, altele pe stadionul Milcovul și vedeți un cârd de pui de om alergând în pas mărunt în urma antrenorului lor ca parte a antrenamentului, aceștia sunt puii lui Gică scriind împreună un început de frumoasă poveste despre și cu fotbal.