Candidații la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2018, au fost testați ieri în cadrul probei obligatorii a profilului, care pentru unii a fost matematică, iar pentru alții istorie. Potrivit celor relatate de unii dintre elevii care au ieșit din examen, dar și de cei doi inspector de specialitate, subiectele puteau fi rezolvate de toți cei care au fost atenți la ore. „Subiectele au fost accesibile, chiar mai ușoare decât la simulare, atât pentru profilul tehnologic, cât și pentru clasele de matematică-informatică sau profilul pedagogic. Un elev care a studiat tot timpul putea rezolva subiectele. Au fost și câteva cerințe un pic neclare, dar în rest nu au pus probleme. Sperăm să se obțină note mai mari în comparație cu anii anteriori, cât și cu simularea”, ne-a spus profesoara Gabriela Gherman, inspector școlar de matematică.
Dacă pentru absolvenții de profile reale subiectele la matematică au fost accesibile, pentru cei de la uman, istoria a oferit subiecte frumoase, chiar facile. Prin urmare, și elevii care au dat proba la Istorie a Bacalaureatului pot lua note de trecere la Bac. „Subiectele I și II au fost foarte ușoare, un pic mai greu a fost eseul de la punctul III. Am avut de vorbit de totalitarism în România și Europa”, ne-a spus Mirela-Florentina Nuțu, care a susținut examen la istorie, fiind absolventă de științe sociale la Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” din Focșani.
La primul subiect, elevii au avut de analizat Statul Român Modern, iar la al doilea subiect Evul Mediu. Pe baza unui text al lui N. Grigoraș, respectiv „Moldova lui Ștefan cel Mare”, elevilor li s-a cerut să numească un domn al Moldovei din sursa dată, să precizeze secolul, cetatea cucerită de domnul Moldovei și un motiv al acțiunii din sursa prezentată. Totodată au avut de formulat un punct de vedere referitor la relațiile politice stabilite între Moldova și Polonia, susținându-l cu două afirmații din sursa dată. La ultima cerință de la punctul II, elevii au avut de argumentat un fapt istoric relevant, potrivit afirmației conform căreia reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc se implică în relațiile internaționale din secolele XVII – XVIII prin acțiuni militare sau diplomatice.
La ultimul subiect, candidații au avut de comentat un regim totalitarist înlăturat în România în perioada postbelică. Elevilor li s-a cerut să precizeze o ideologie totalitară care exista în România și în Europa în perioada postbelică, să menționeze două practici politice totalitare utilizate în România postbelică și câte o caracteristică a fiecăreia dintre aceste practici. De asemenea, li s-a mai cerut să prezinte un fapt istoric referitor la participarea României la Războiul Rece în perioada stalinismului, precum și formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea României în relațiile internaționale în perioada național-comunismului și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
„Subiectele au fost facile pentru un elev care vine la școală și citește chiar și numai manualul. Au fost subiecte de nota 8… lejer. La subiectul I, punctele 6 și 7 apare constanta spre deosebire de anii trecuți, dar s-a dat și la simulare și la olimpiadă, așa că a fost timp de lucrat la clasă. La subiectul al II-lea, punctele 5 și 6 trebuie bine concentrate, argumentate. Rolul domniei, instituțiile statului medieval, domnul promotor al relațiilor internaționale. Nu s-a schimbat nimic, și acum președintele are aceste atribuții! Subiectul al III-lea a fost frumos. Precizarea unei ideologii totalitare care există în Europa și în România în perioada postbelică – comunismul. Menționarea a două practici politice totalitare utilizate în România postbelică și a unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste practici politice totalitare. Desființarea celorlalte partide politice, partidul unic, ideologia comunistă, cenzura, poliția politică, înlăturarea adversarilor politici, elitelor, securitate. Participarea României la Războiului Rece. Au fost purtați prin toată materia, mai lejer decât atât nu se putea”, a explicat inspectorul de istorie Cătălin Mocanu pentru Monitorul de Vrancea.
Peste 200 de candidați au absentat
La proba obligatorie profilului s-a înscris un număr de 2.071 absolvenți de liceu, din care 1.869 s-au și prezentat, iar 202 nu au mai ajuns în sălile de examen. Trebuie spus faptul că în statistica privind prezența la examen sunt incluși și 15 elevi de la Liceul Tehnologic G. G. Longinescu Focșani, calificarea coafor stilist, care sunt arondați Centrului de examen de la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” Bîrlad.
O candidată din Adjud a încercat să fraudeze examenul, având asupra sa tehnică de ascultare la distanță.
Examenul de bacalaureat se încheie astăzi cu proba la alegere specifică profilului. Candidații trebuie să știe că și această probă se desfășoară la fel ca și celelalte, iar fraudarea sau tentativa de fraudare se pedepsește cu eliminarea din examen, anularea notelor anterioare, precum și interzicerea susținerii examenului pentru două sesiuni, fără a le lua în calcul pe cele speciale.
Afișarea primelor rezultate este programată pentru data de 4 iulie (până la ora 12:00) și este urmată de depunerea contestațiilor (între orele 12:00 – 16:00). Între 5 și 8 iulie vor fi soluționate contestațiile, în timp ce afișarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 9 iulie. Trebuie spus faptul că modificările legislative privind protecția datelor cu caracter personal aduc schimbări și în ceea ce privește afișarea rezultatelor de la examenele naționale. Astfel, primele rezultate vor putea fi afișate 24 de ore, cele de dinainte de contestații, iar cele finale vor putea fi vizionate 48 de ore.
Trebuie spus faptul că cei care vor să conteste rezultatele la Bacalaureat trebuie să o facă în nume propriu, cu un act de identitate asupra lor. Contestațiile nu pot fi depuse de alte persoane, decât în baza unei procuri notariale făcute de candidat.
