Colegiul Medicilor și Comisia de malpraxis Vrancea. La ce servesc?

0
3527


    Malpraxis-ul, caracterizat prin tratamentul incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice, poate duce, de multe ori, la situații față de care pacientul sau membrii familiei sale nu știu cum să se raporteze. Nu puține sunt cazurile în care oamenii nu știu ce au de făcut în momentul în care au fost victima unui tratament aplicat incorect sau neglijent.
    Persoanele care se consideră prejudiciate prin exercitarea actului medical, se pot adresa fie Comisiei de monitorizare si competență profesională pentru cazurile de malpraxis de la nivelul autorităților de sănătate publică județene, fie pot sesiza Colegiul Medicilor. Printre atribuțiile colegiilor teritoriale se numără și soluționarea reclamațiilor formulate împotriva medicilor înscriși, analizarea cazurilor de exercitare ilegală a profesiei de medic și sesizarea organelor competente.
    Practic, o persoană care este nemulțumită de un act medical se poate adresa  conducerii unității sanitare în care a primit asistență necorespunzătoare, Colegiului Medicilor, Comisiei de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea. Potrivit legislației, Comisia de malpraxis trebuie să analizeze reclamația în baza documentelor medicale puse la dispoziție de reclamant și să stabilească dacă este vorba despre un caz de malpraxis sau nu. Dacă în urma analizei expertului se concluzionează că este vorba despre un caz de malpraxis, cazul va merge în instanță, sau reclamantul se poate adresa societății unde medicul reclamat are asigurarea de malpraxis. Acțiunea în instanță poate fi demarată și înainte de concluzia Comisiei de Malpraxis, urmând ca instanța să solicite expertul medical.

Reclamantul este obligat să plătească o taxă de expertiză cuprinsă între 1000 și 4000 lei

     Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la nivelul autorităților de sănătate publică județene și a municipiului București se constituie Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis. Comisia poate fi sesizată de persoană sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis săvârșit în exercitarea unei activități de prevenție, diagnostic și tratament sau succesorii persoanei decedate că urmare a unui act de malpraxis. Pentru acest tip de sesizare, reclamantul este obligat să plătească o taxa de expertiză cuprinsă între 1000 și 4000 lei, în funcție de complexitatea cazului. În momentul în care Comisia a stabilit existența unei situații de malpraxis, instanța judecătorească competentă poate, la cererea persoanei prejudiciate, să oblige persoană responsabilă la plată despăgubirilor. Despăgubirile pentru un act de malpraxis se pot stabili pe cale amiabilă în cazul în care rezultă cu certitudine răspunderea civilă a asiguratului.
    Comisia de Malpraxis Vrancea, care își are sediul în incinta DSP, are în componența sa câte doi membri ai instituțiilor medicale reprezentative din județ. Astfel, comisia care se ocupă cu analiza cazurilor de malpraxis are în componența sa doi membri din partea Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea, doi din partea Colegiului Medicilor, doi din partea Colegiului Stomatologilor, doi membri din partea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, doi membri din partea Colegiului Asistenților și doi din partea Colegiului Farmaciștilor. 
   
Doar două sesizări anul trecut

    Anul trecut, Comisia de malpraxis Vrancea a primit doar două sesizări, ambele pentru acte chirurgicale. Una dintre cele două sesizări aparținea unei familii al cărui copil fusese supus unui act chirurgical, iar familia avea suspiciunea că ar fi fost efectuat necorespunzător.  „Anul trecut am primit două sesizări, care în final au fost respinse pentru că era nevoie de expert care să facă evaluarea documentelor medicale și, conform legii, expertul trebuie să fie plătit de către cel care depune plângerea, iar aceștia au refuzat să plătească”, a spus dr. Marina Maiorov, medic în cadrul DSP Vrancea și totodată persoana care coordonează activitatea Comisiei de malpraxis. Expertul care urmează să analizeze cazul trebuie tras la sorți și trebuie să aibă cel puțin același grad profesional cu medicul care este reclamat. Cu cât gradul de experiență al expertului este mai mare, cu atât suma cu care acesta trebuie plătit crește, iar de multe ori reclamantul renunță să mai continue demersul. Medicul Marina Maiorov spune că, în general, greșeala medicilor este că vorbesc prea puțin cu pacienții și că nu le explică acestora care sunt toate riscurile.
    În anii 2016 și 2015, Comisia de Malpraxis Vrancea a primit câte o singură sesizare. Lipsa de încredere a oamenilor este evidentă, dacă e să raportăm numărul de sesizări la numărul de nemulțumiri, pe care oamenii le manifestă în spațiul public.

Focus pe pozitiv

     Colegiul Medicilor Vrancea are sediul pe strada Comisia Centrală, în spatele secțiilor Boli Infecțioase, Reumatologie și Oncologie. Medicul Costică Bâra, specialist în chirurgie și ortopedie pediatrică, este președintele Colegiului Medicilor Vrancea. De asemenea, din Colegiul Medicilor Vrancea mai fac parte următorii: medicul gastroenterolog Florentin Benguș, medicul chirurg Mugurel Andronache, medicul internist Laura Necula și medicul Maria Buzdrug.
    Am dorit să aflăm câte sesizări s-au primit în anul 2017 și ce sancțiuni au fost aplicate, dar nimeni nu a dorit să discute cu noi și ni s-a sugerat să scriem, dacă vrem, despre operațiile reușite care au fost efectuate și nicidecum despre lucrurile negative.
    Reclamații există însă, dacă e să ne luăm doar după cele care apar în mediul online.
    „La această instituție a statului, faci sesizare în luna ianuarie și nu se deranjează să îți răspundă nici în aprilie, nu au auzit de termen legal de 30 de zile, suni și mereu aceeași placă: colega lipsește sau e ieșită în spital sau alta scuză …oare de această instituție nu răspunde nimeni sau e doar cu numele Colegiul Medicilor??? Rușine să vă fie….Mă voi adresa la Ministerul Sanatății”, a scris anul trecut I.(…) C.(…) pe site-ul http://www.saptamanamedicala.ro/unitati-medicale/COLEGIUL-MEDICILOR-VRANCEA/
      „Cu mare durere și revoltă doresc să vă aduc la cunoștință că tatălui meu, profesorul V(…) N(…), (…), i s-au deconectat aparatele de menținere a funcțiilor vitale în data de 8 februarie 2018, fără ca noi, familia, să fim anunțată de această hotărâre și fără a ni se cere acordul. Mai mult, la circa o săptămână de la deces am solicitat obiectele sale personale. Nimeni dintre cadrele dumneavoastră nu a vrut să colaboreze pentru recuperarea acestora. În aceste condiții, ne dorim clarificarea acestor inadmisibile neînțelegeri, în caz contrar vom dori să reclamăm această situație forurilor superioare cât și organelor de politie”, este un alt comentariu, postat de C.(…) V(…) pe același site.
    Despre reclamații a relatat și Monitorul de Vrancea. În ianuarie anul trecut, scriam că un focșănean a depus plângere la Spitalul Județean de Urgență împotriva unui medic pediatru, iar purtătoarea de cuvânt a Spitalului Județean, Alina Cosma, ne spunea că, în urma depunerii acestei plângeri, s-a luat decizia constituirii unei Comisii Administrative, iar Colegiul Medicilor urma să fie înștiințat despre cele întâmplate.
    În ianuarie 2016, Colegiul Medicilor Vrancea a demarat o anchetă în urma plângerii depuse de o educatoare din Dumitrești, care acuza mai mulți medici de la  Spitalul Județean de Urgență că nu l-au diagnosticat corect pe fiul său.
    În februarie 2016, Colegiul Medicilor Vrancea s-a autosesizat în cazul lui  Adrian Pașcu, „Paki”, un focșănean de 26 de ani care a murit la Spitalul Județean, după ce fusese implicat într-un accident rutier.
    Care au fost concluziile Colegiului Medicilor după aceste sesizări, dacă vreun medic a fost sancționat sau a primit măcar vreun avertisment, nu se mai știe. Cert este însă că acest for îi sprijină pe medici, în demersurile lor. „Colegiul Medicilor Vrancea sprijină demersul medicilor de familie, care sunt nemulțumiți de forma actuală a contractelor propuse”, se arăta într-un comunicat semnat, în iulie 2016, de președintele Colegiului Medicilor Vrancea, Costică Bâra. În august 2016, Colegiul Medicilor din România solicita Ministerului Sănătății să revină de urgență și să stabilească un sistem de plată a gărzilor legal și corect față de importanța și volumul suplimentar de muncă pe care îl implică, iar Avocatului Poporului să se autosesizeze în acest caz.

Asigurare de malpraxis

    La finele anului trecut, medicii au cerut Ministerului Sănătății schimbarea legii malpraxisului pentru ca spitalul să plătească daunele către pacient în cazurile în care instanța dovedește greșeala medicului. Acum, pacientul care este victima unei erori medicale este despăgubit de doctor, dar în urma unor procese care durează ani de zile. Cei care voiau schimbarea legii spuneau că modificarea va fi în primul rând în interesul pacientului, care poate fi despăgubit direct și mai ușor. „În toată Europa, asigurarea de malpraxis este una colectivă. La noi în țară, fiecare medic este asigurat pentru malpraxis și în cazul unei greșeli pacientul se îndreaptă direct împotriva medicului. Dacă câștigă sau nu, nu știe nimeni. În străinătate, pacientul știe că el este operat într-un spital public sau tratat, și suportă în consecință o problemă de sănătate, spitalul îl va despăgubi fiindcă spitalul este asigurat din bani publici în totalitate”, spunea Victor Eșanu, președintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România, conform digi24.ro. Conform aceleiași surse, Monica Pop, managerul Spitalului de Oftalmologie, a declarat că „asigurarea de malpraxis este cea mai mare înșelătorie din sistemul sanitar. Cei care au societăți de asigurare de malpraxis au făcut contractele unilateral, fără participarea medicilor, și toate aceste contracte sunt exclusiv în favoarea lor. Åži niciodată, așa cum e făcut contractul, o societate de asigurare de malpraxis nu va plăti unui pacient niciun leu”.

Răspunderea unității sanitare

    Conform diviziapentrumedici.ro, unitățile sanitare, publice sau private, în calitate de furnizori de servicii de sănătate, răspund civil pentru prejudiciile produse pacientului în activitatea de prevenție, diagnostic sau tratament, în situația în care acestea sunt consecința: infecțiilor nosocomiale; defectelor cunoscute ale aparaturii medicale; folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și a altor substanțe medicamentoase și sanitare, după depășirea termenului de valabilitate sau a perioadei de garanție; acceptării de aparatură medical, materiale sanitare, substanțe medicamentoase și sanitare de la furnizori, fără asigurarea prevăzută de lege;
subcontractării de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de răspundere civilă în domeniul medical. Unitățile sanitare răspund în condițiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, în solidar cu acesta.
    Sursa citată mai precizează că pentru a reclama un caz de malpraxis, pacientul poate sesiza:
– Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică;
– Administrația unității sanitare, pentru o răspundere în baza Codului Muncii;
– Colegiul Medicilor, pentru o răspundere disciplinară;
– Procuratura, pentru răspundere penală, în baza Codului Penal;
– Instanța de judecată, pentru răspundere civilă, în baza Codului Civil.
    În cazul sesizării procuraturii sau instanței de judecată cu privire la eroarea profesională, pacientul sau familia acestuia poate cere daune materiale sau morale. În cazul în care pacientul optează să sesizeze direct instanța de judecată, analizarea cazului de malpraxis se va realiza exclusiv de către instanță, care va administra probele pe care le va considera necesare, inclusiv expertiza de specialitate, care se dispune în majoritatea cazurilor de acest gen.

Medici condamnați la închisoare

    Medicii slătineni Mircea Tusciuc și Paul Iancu au fost condamnați, în luna aprilie a.c., la câte trei ani și șase luni închisoare cu executare, pentru uciderea din culpă a unui copil în vârstă de nouă ani, din Åžerbănești, decizia luată de Curtea de Apel Craiova este definitivă. Dosarul celor doi medici trenează în justiție încă din anul 2010, scrie Mediafax.
    Potrivit probatoriului administrat de anchetatori, pe 23 mai 2010, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, doctorul Paul Iancu, medic de gardă – medic primar ortoped la Spitalul Județean Slatina, nu l-a examinat corespunzător pe Cristian Grigore, în vârstă de 9 ani, din Åžerbănești, care se prezentase pentru îngrijiri medicale cu ambulanța, stabilind, în mod eronat, diagnosticul.
    Totodată, doctorul Mircea Tusciuc, medic specialist primar în ortopedie și chirurgie pediatrică, nu a acordat îngrijirile medicale necesare micuțului pe perioada internării și a decis, în mod inoportun, externarea pacientului la 26 mai 2010. Băiatul a fost reinternat în aceeași seară, iar în dimineața următoare Tusciuc a decis amputarea mâinii stângi a pacientului. Din cauza complicațiilor intervenite, Cristian Grigore a decedat la 27 mai 2010.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here