Sărăcia poate influenţa riscul de a suferi de demenţă (studiu)

0
613


Persoanele care se confruntă cu sărăcia în a doua parte a vieții pot să prezinte un risc cu 50% mai mare de a suferi de demență, conform unui studiu realizat în Marea Britanie, la care a participat și o cercetătoare de origine română, citat de UPI. ”Studiul nostru confirmă faptul că riscul de demență este mai redus în rândul persoanelor vârstnice înstărite în comparație cu persoanele care beneficiază de mai puține resurse economice”, a declarat Dorina Cadar, cercetătoare de origine română în cadrul University College London. ”Stategiile de sănătate publică pentru prevenirea demenței ar trebui să vizeze deficiențele socioeconomice în vederea reducerii disparităților în materie de sănătate și să îi protejeze pe cei dezavantajați”, a adăugat Dorina Cadar.
În concluziile studiului se afirmă că în acest fenomen ar putea fi implicați numeroși factori, printre care se numără diferențele ce țin de stilul de viață și starea generală de sănătate. De asemenea, oamenii înstăriți dispun de mai multe oportunități sociale și culturale, care le permit să rămână implicați activ în societate, după cum a explicat Dorina Cadar. Studiul nu demonstrează însă că sărăcia crește în mod direct riscul de demență, ci evidențiază o relație de asociere între cele două.
Potrivit cercetătorului Sam Gandy, director în cadrul Centrului pentru sănătate cognitivă și îngrijire neurologică ”Muntele Sinai” din New York, unul dintre semnele demenței ar putea fi pierderea controlului asupra resurselor financiare proprii. ”Gestionarea financiară deficitară poate fi un semn precoce de demență, ceea ce poate duce la epuizarea resurselor financiare mai târziu în viață”, a sugerat el. „De asemenea, un alt semnal poate fi o manifestare a disfuncției executive, cum ar fi plata facturilor de mai multe ori, luarea unor decizii greșite și vulnerabilitatea în fața escrocilor”, a spus Sam Gandy.
Însă, după cum a recunoscut Sam Gandy, statutul financiar poate fi un factor de influență pentru gestionarea precară și a alimentației și a stilului de viață, ambele fiind asociate riscului de declanșare a demenței. Potrivit Dorinei Cadar, în cazul unui „eșantion din Marea Britanie reprezentativ la nivel național, incidența demenței a părut să fie modelată socioeconomic, în primul rând după nivelul de avuție”.

Continuarea pe https://bit.ly/2IwLQSh

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here