Povestea eroului martir de la Tichiriș, Vasile Chilian

0
860


    Povestea eroului martir de la Tichiriș, Vasile Chilian, care a coordonat o rețea de spionaj în munții Vrancei în 1916-1917, a fost prezentată de istoricul Horia Dumitrescu la Sesiunea internațională de comunicări științifice cu tema „Eroii primului Război Mondial”. Evenimentul a avut loc la Buzău, în perioada 10-11 mai și a fost organizat de Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe a Moldovei, Primăria Buzău, Divizia 2 Infanterie Getica, Institutul de Studii Politice și Istorice al Armatei, Oval Green Publishing. În cadrul sesiunii de comunicări științifice, directorul Muzeului Vrancei, istoricul Horia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Åžtiință din România, a prezentat comunicarea „Eroul martir Vasile Chilian (1865-1917)” dedicată vrâncenilor martiri care au realizat o rețea de spionaj în Munții Vrancei în Primul Război Mondial. De asemenea, comandorul Jănel Tănase a prezentat „Cimitire militare și opere comemorative din arealul Vrancei. Monumenul eroilor Regimentului 8 Buzău”. Lucrarea realizată de istoricul Horia Dumitrescu prezintă informații inedite despre rețeaua de spionaj coordonată de Vasile Chilian care a asigurat atât transmiterea de informații despre tehnica și unitățile militare germane staționate în fostul județ Putna dar a și ajutat peste două mii de prizonieri români să traverseze linia frontului către armata română.
    Rețeaua de spionaj de la Vidra a fost formată la ordinul generalului Arthur Văitoianu care i-a spus lui Vasile Chilian „să trimită știri și informațiuni românilor peste front”. „Inițial, la acțiunile lui Vasile Chilian au luat parte soția sa, apoi Toma Cotea, Åžtefanache Săcăluș și Dumitru Pantazică, iar după un timp învățătorul Radu Macovei, cumnat al lui Chilian. Ei aveau legături cu ofițerul Sofronie din Brigada VII a armatei române staționate la Panciu”, scrie Horia Dumitrescu. Rețeaua a funcționat din decembrie 1916, când Vidra a fost ocupată de armata germană, până în mai 1917 când a avut loc încercarea eșuată de trecere a frontierei de către mai mulți militari conduși de către căpitanul (ulterior generalul) Barbu Pârâianu. „Ancheta efectuată din ordinul Curții Marțiale a Diviziei 89 Infanterie germană a durat 70 de zile „căci mereu se descopereau noi implicați”. La 24 iulie / 6 august 1917 a început bătălia de la Mărășești. „Nemții, erau îngroziți, iar conducătorii armatei germane se credeau trădați – total vânduți” . Tocmai de aceea, în timpul procesului au acuzat membrii grupului Chilian că au pierdut 100.000 de oameni din cauza lor, concluzionând că „în Vrancea s-a întâmplat … un lucru fioros și spăimântător” . După mai bine de o lună de la declanșarea anchetei, se strânseră deja patru dosare voluminoase de investigații și capete de acuzare”, arată istoricul.
    La început procesul s-a soldat cu sentințe considerate de către Înaltul Comandament German mult prea blânde și incomplete, fiind repus pe rol în august 1917. La finalul procesului, Vasile Chilian, Toma Cotea, Åžtefanache Săcăluș, Dumitru Pantazică, sergentul Vasile Gălățeanu și Stan Baraboi au fost condamnați la moarte prin împușcare pentru înaltă trădare și spionaj. Stan Baraboi nu a fost împușcat din ordinul mareșalului August von Mackensen, care și-a motivat atitudinea prin faptul că procesul ar fi făcut multă vâlvă în Germania, și a reușit să fugă pe drumul spre execuție, dar, ajuns acasă după două săptămâni de peripeții, a murit la câteva zile. Într-o zi de joi, 17 / 30 august 1917, la ora 3, condamnații au fost împărtășiți de preotul Alexe Vasilescu. Vasile Chilian și-a scris testamentul pe Evanghelia preotului iar gărzile germane i-au dus la poligonul de tragere al Garnizoanei Focșani. Fiecare condamnat și-a săpat groapa și a fost legat de un par în așteptarea execuției. Au fost trase șapte focuri de armă în fiecare vrâncean. Chilian a refuzat să fie legat la ochi și a solicitat să fie împușcat cu fața la pluton  rostind cuvintele: „Mor pentru țara mea”.
    Cei cinci patrioți vrânceni au fost îngropați în curtea Cazărmii Regimentului Putna nr. 10 Dorobanți. Osemintele eroilor aveau să fie deshumate și așezate în cripta Mausoleului Focșani – ridicat din inițiativa generalului Toma Lișcu, comandantul Diviziei a VI-a – în noiembrie 1940. În memoria eroilor vrânceni a fost ridicat un monument, cunoscut sub numele Crucea lui Chilian, amplasat pe terasa mijlocie a Putnei, în satul Căliman, pe unde trece șoseaua Vidra – Focșani. Horia Dumitrescu menționează că monumentul este situate în imediata apropiere de locul până unde Vasile Chilian a condus grupul de prizonieri, aproape de rețelele nemțești care erau înșirate peste apa Putnei, acolo unde era podul peste apă și unde începea zona neutră.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here