Uniunea Națională a Consiliilor Județene (UNCJR) dorește ca în Codul administrativ să fie clarificate limitele competenței prefectului în ceea ce privește controlul activității autorităților publice locale, opinând totodată că „un minus” al proiectului îl reprezintă creșterea rolului Autorității Naționale a Funcționarilor Publici.
Raluca Dan, coordonator al Compartimentului juridic al UNCJR, a prezentat marți, în cadrul Comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului administrativ, mesajul președintelui uniunii, Marian Oprișan, și al celorlalți președinți de consilii județene. „O serie de observații privesc instituția prefectului, fiind utilă clarificarea normelor privind rolul prefectului de reprezentant al Guvernului în teritoriu, precizarea limitelor competenței acestuia, pe componentele de verificare și control ale activității autorităților publice locale, atributul de coordonare al serviciilor publice deconcentrate, coordonarea prerogativelor date prin prezentul proiect de act normativ cu prevederile Constituției României”, a fost mesajul UNCJR.
Conform organizației, în cadrul proiectului au fost „complicate și îngreunate” procedurile administrative. „În ceea ce privește autoritatea publică locală, ne menținem opinia că procedurile administrative, probabil, din dorința unei cât mai precise reglementări, au fost în fapt complicate și îngreunate, cum ar fi: stabilirea unor termene nerealiste și fără raportare la situațiile practice și la modul cum funcționează administrația de 29 de ani. Procedura de lucru de la nivelul consiliilor locale și consiliilor județene în adoptarea actelor administrative nu poate fi comparată cu procedura parlamentară de adoptare a actelor normative, întrucât, spre deosebire de Parlament, care legiferează, rolul autorităților locale este de a acționa în timp util și de a gestiona operativ orice problemă în scopul asigurării de servicii publice”, a arătat Raluca Dan.
Ea a menționat că ordonatorii de credite nu au „pârghiile necesare” unei evaluări eficiente a funcționarilor publici din subordine. „În ceea ce privește statutul funcționarilor publici, de remarcat este faptul că în cadrul autorităților publice ordonatorii de credite nu au pârghiile necesare unei evaluări eficiente a funcționarilor din subordine, atâta vreme cât criteriile de evaluare au caracter general, sunt stabilite prin legi-cadru și nu pot fi individualizate și adaptate în concret, în practic. Creșterea rolului ANFP este, de asemenea, un minus în acest proiect de cod, întrucât autoritățile locale au reclamat nevoia de îndrumare și nu de înăsprire a controlului unei instituții centrale asupra modului în care se gestionează resursa umană la nivelul aparatelor de specialitate, atât la nivelul consiliilor județene, cât și al primăriilor. Gestionarea patrimoniului public și privat trebuie, de asemenea, să fie în competența exclusivă a UAT-urilor care vor acționa pe principii de autonomie locală, în vederea dezvoltării infrastructurii și serviciilor publice”, a mai transmis UNCJR.
Potrivit organizației, este necesară scoaterea secretarului unității administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate. „Reamintim faptul că încă din anul 1866 această funcție a fost înființată prin legea comunelor și rolul funcționarului care ocupă acest post a fost și trebuie să rămână doar de garant al respectării procedurilor legale în adoptarea actului administrativ, cu toate că el, de facto, are și atribuții executive”, a indicat Uniunea Națională a Consiliilor Județene.
UNCJR a subliniat că adoptarea Codului administrativ a devenit un lucru „esențial pentru funcționarea administrației publice din România” și reprezintă „primul pas important pentru descentralizare și regionalizare”. „Descentralizarea și regionalizarea vor veni în mod firesc, în condițiile în care modul de organizare a administrației va aduce decizia cât mai aproape de cetățean, Guvernul asumându-și rolul de promotor al reformelor și atribuțiile de control și păstrând prerogativa realizării programelor și strategiilor naționale. În procesul de elaborare a actelor normative, trebuie să se țină cont de propunerile celor care au expertiza și experiența în administrație, fiind necesară o mai mare atenție acordată calității legi”, a susținut Raluca Dan.
