Direcția pentru Cultură Vrancea a solicitat Primăriei Focșani să realizeze documentația de clasare a Monumentului Funerar „Maior Gh. Pastia”, amplasat în cimitirul Sudic, în clasa valorică „B”. Procedurile de clasare au fost demarate anul trecut, de specialiștii Direcției pentru Cultură Vrancea.
În urma cercetării istorice, a verificărilor din arhive și asupra ansamblului monumentului, au fost descoperite informații care vor permite clasarea monumentului funerar, fiind îndeplinite criterii precum „valoarea memorial-simbolică” a personalității maiorului Gh. Pastia, dar și criterii „arhitecturale, artistice și urbanistice” a lucrărilor efectuate de autori. De aceea, Direcția pentru Cultură Vrancea a solicitat Primăriei Focșani realizarea expertizei, în vederea realizării documentației de clasare, de către un specialist atestat de Ministerul Culturii și Identității Naționale a Monumentului Funerar „Maior Gh. Pastia”, în clasa valorică „B”. „«Monumentul funerar Maior Gheorghe Pastia» are o mare încărcătură și semnificație memorial-simbolică pentru municipiul Focșani: din averea proprie Gheorghe Pastia a finanțat construirea celor două așezăminte culturale emblematice: „Teatrul Municipal” și „Ateneul Popular”, monumente istorice clasate în Patrimoniul Cultural Național. «Monumentul funerar Maior Gheorghe Pastia» trebuie să își ocupe locul în Patrimoniul Cultural Național și să beneficieze de protecția legii în memoria celui mai mare ctitor focșănean din secolul XX a cărui deviză a fost: «Nimic pentru mine, totul pentru neam și cultura lui»”, arată conducerea Direcției pentru Cultură.
Anunțul despre solicitarea Direcției a fost făcut cu ocazia Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor Arheologice, celebrată pe 18 aprilie.
Informații despre Monumentul Funerar „Maior Gh. Pastia”
• Conform testamentului din noiembrie 1928, Maiorul Gheorghe Pastia a cerut să fie înmormântat în cavoul din Cimitirul Sudic al mătușii sale Maria Botescu (Pastia). În același cavou se aflau îngropați cei doi fii ai Mariei Botescu, verii lui Gheorghe Pastia: George, mort în 1877 în Războiul pentru Independență și Mihail, mort 1891. Este de menționat că Maria Botescu, devenită Robescu prin cea de-a doua căsătorie, i-a supraviețuit maiorului Gheorghe Pastia, decedând în anul 1950;
• Cercetarea aspectului monumentului arată că acesta nu formează un tot unitar ci este alcătuit din două piese din marmură de nuanțe diferite: marmură de culoare alb-roșcată la partea superioară și marmură de culoare gri la partea inferioară;
• Partea inferioară poartă semnătura meșterului pietrar Nicolas (Nicolae) P. Renieris, sculptorul în marmură născut în anul 1856 în insula Tynos și care a murit la Galați în anul 1910. Având în vedere anul morții lui Nicolas P. Renieris (1910) și data morții maiorului Gheorghe Pastia (1929), este evident că partea inferioară a reprezentat inițial un monument funerar în sine, care nu era dedicat maiorului Gheorghe Pastia, ci verilor acestuia;
• Partea superioară, dedicată lui Gheorghe Pastia, al cărei autor nu a putut fi stabilit cu certitudine, este formată din două coloane care străjuiesc o placă de marmură, împreună sprijinind o cupolă triunghiulară pe care este așezată o sculptură din marmură de formă conică și un înger din piatră, larg răspândit în sculptura neoclasică funerară.
• Partea superioară a monumentului a fost suprapusă peste opera sculptorului Nicolas P. Renieris și nu există, la această dată, informații exacte legate de autor. Documentele studiate arată că nu există o autorizație de construire pentru monumentul funerar al Maiorului Gheorghe Pastia, document obligatoriu conform legislației vremii;
• Conform informațiilor din arhive, Primăria Focșani a luat în evidență monumentul funerar ca aparținând Maiorului Gh. Pastia în anul 1941 când demarează procedura de achiziții pentru lucrările de reparații la monumentul grav afectat de cutremurul din noiembrie 1940;
• În 1942 Primăria Focșani a atribuit lucrările de reparații meșterului pietrar Nicolae Colios (născut la Pirgos în anul 1876, conform Registrelor municipalității din anii 1908-1911; sau în anul 1874 conform inscripției de pe crucea mormântului său din Cimitirul Sudic din Focșani) și decedat în anul 1949 la Focșani.
• Valoarea creației în piatră a celor doi meșteri, Renieris și Colios, a fost de altfel recunoscută prin introducerea în Lista Monumentelor Istorice (LMI) a mai multor lucrări ale acestora din județele Vrancea și Brăila. Trebuie precizat că Nicolae Colios a lucrat și la Mausoleul Eroilor din Mărăști. Nicolae Colios a realizat monumentele eroilor din Vîrteșcoiu și Cîmpineanca, precum și cele 15 plăci din marmură albă cu numele eroilor din Mausoleul Mărăști.
